Poți să refuzi

De când mă știu am avut probleme atunci când trebuia să refuz oamenii. Pentru că, în interiorul meu refuzul unui om era asociat cu un sentiment de vinovăție față de omul pe care îl refuzam. De cele mai multe ori și noi, dacă suntem refuzați, avem tendința de a ne supăra pe persoana care ne refuză. Puțini dintre noi au tăria necesară de a analiza lucrurile obiectiv. În majoritatea cazurilor, refuzul pe care îl primim nu are nimic de-a face cu persoana noastră – poate fi un cumul de factori care să ne ducă înspre primirea unui refuz. Dar să știți că poți să refuzi fără să te gândești că celălalt se va supăra.

Poți să refuzi

Am ajuns să conștientizez că persoanele care au puterea să refuze alte persoane sunt mult mai asumate, mai fericite și de cele mai multe ori mai liniștite. Pentru că aceste persoane sunt acel gen de persoane care și argumentează de cele mai multe ori refuzul. Iar atunci când refuză o fac cu zâmbetul pe buze, cu tonalitate calmă, astfel încât cel din fața lor să înțeleagă motivele refuzului. Și de aici consider că refuzul devine o artă de a motiva. Atunci când vrei ca refuzul tău să nu fie un refuz și atât.

Specialiștii au ajuns la câteva sfaturi pe care le-am găsit și vi le las și vouă aici. Sunt sfaturi care ne ajută să facem lucrurile mai digerabile pentru cei pe care îi refuzăm, dar și pentru noi.

  1. Întotdeauna lasă-ți un timp de gândire – atunci când nu ești sigur dacă poți să ajuți, dar în același timp nu vrei să arunci un simplu nu și atât, ia-ți un răgaz de o zi două. În felul acesta analizezi situația și conștientizezi dacă poți să ajuți omul respectiv sau nu. Așa și omul din fața ta se obișnuiește cu ideea unui refuz, dar și tu ai timp destul să analizezi toată situația
  2. Nu ești tu vinovat dacă refuzi – știu cunosc acel sentiment de vinovăție care apare după ce refuzi să ajuți o persoană. Dar, ceea ce trebuie să conștientizăm este faptul că un refuz vine și dacă ceea ce trebuie să facem pentru a ajuta, contravine principiilor noastre. Sau dacă efectiv suntem în imposibilitatea de a ne oferi ajutorul, astfel încât să nu ne dăm noi peste cap. Cu siguranță că și cel din fața noastră nu ar accepta ajutorul nostru dacă ar ști că ne dau peste cap
  3. Ești conștient de ce înseamnă cuvântul DA – dacă da-ul pe care îl spunem nu vine din toată inima, el riscă să adune în interiorul nostru multe ofuscări, multe sentimente contradictorii în ceea ce privește persoana pe care o ajutăm. Nu uitați că un DA spus doar de dragul unei persoane, poate duce la stricarea relației cu acea persoană. Pentru că de cele mai multe ori, noi vom conștientiza ajutorul oferit ca pe un mare efort din partea noastră, în timp ce persoana ajutată va considera normal ceea ce am făcut
  4. Da-ul de acum este același și cu cel de peste câteva zile – asigurați-vă că atunci când acceptați să oferiți ajutorul nu este o decizie de moment, de dragul persoanei din fața voastră. Este posibil că, din dorința de a ajuta persoana respectivă să uitați că aveți alte lucruri de rezolvat în aceeași perioadă în care trebuie să ajutați persoana respectivă. Și atunci vă veți da seama fie că nu puteți să vă țineți promisiunea, fie că presiunea și stresul vor fi mari în acea perioadă
  5. Nu-ul poate fi politicos – de cele mai multe ori când auzim cuvântul NU, tindem să dăm o tentă negativă situației. Dar, atunci când refuzăm, NU-ul poate fi și politicos. Refuzul trebuie îmbrăcat astfel încât omul refuzat să înțeleagă ai respect și apreciere față de el, dar că pentru acel moment nu ai cum să îți oferi ajutorul. În schimb, poți să îi sugerezi că într-o altă ocazie vei căuta să vii și tu să îl ajuți.
  6. Fii sincer – chiar dacă refuzi poți să fii sincer. Nu căuta să oferi un refuz printr-o minciună. Pentru că de cele mai multe ori se simte. Mai degrabă îi spui omului de ce nu poți să îl ajuți, chiar dacă e posibil să se supere pe tine, decât să îl minți, ca mai apoi să descopere că efectiv nu ai vrut să îl ajuți.

De o bucată de vreme am învățat să mai spun și nu, chiar dacă acest lucru îmi atrage antipatii din partea persoanelor refuzate. Și sincer să fiu mă simt împăcat cu mine și cu tot ceea ce reprezintă refuzul. În general dacă nu învățăm să refuzăm riscăm să ajungem în acel punct în care să ne oferim ajutorul necondiționat, iar unii să profite de acest lucru. Asta nu înseamnă că trebuie să ne transformăm într-o mașinărie de spus Nu mereu.

Dar, prin exersarea capacității noastre de a refuza, vom reuși să avem un control mult mai bun al timpului și al vieții noastre. Pentru că este demonstrat statistic că, datorită incapacității oamenilor de a refuza se ajung în situațiile ca acele persoane să lucreze sau să ajute doar pe alții, în timp ce ei nu se ajută pe ei înșiși. Gândiți-vă la momentele în care inima voastră spunea NU, iar gura voastră spunea DA. În viața noastră a tuturor au fost astfel de momente. Și după ce am spus DA, în loc de NU, ajungem să facem lucrurile din obligație, cu dorința de a se termina cât mai repede. Iar lucrul aceste se vede cu ochiul liber. Făcând lucrurile din obligație mai degrabă nu le mai facem. Pentru că ajutorul oferit din complezență nu se mai cheamă ajutor, sau faptă bună.

Așa că aveți puterea să refuzați atunci când simțiți că dacă ați spune DA nu v-ar aduce mulțumirea la finalul ajutorului oferit. Mai bine refuzați ferm, decât să rostiți un DA neconvingător.

 

Lasă un răspuns