Româna la 100 de ani

România la 100 de ani arată după cum vrem să o vedem fiecare. Și aici nu mă refer la cei ce ne conduc, ci la oamenii de lângă noi. Fie că vrem să recunoaștem, fie că nu, mai există mulți români care simt românește. Pare din ce în ce mai greu să găsim ceva ce să ne țină în această țară. Pare din ce în ce mai dificil să ne trăim viața în România. Dar, asta vine din perspectiva noastră. România este frumoasă, România este sănătoasă, România este clădită pe sacrificiile înaintașilor noștri. România va continua să înflorească dacă ne vom respecta între noi ca și români, dacă vom reîncepe să simțim românește. Și mai ales dacă vom lăsa deoparte orice gând negativ și vom conștientiza că doar noi ne putem schimba percepția asupra României.

România la 100 de ani

Sursă foto: POPESCU DANIELA – copil venit de la Sighet, poposind la Dej și îndreptându-se către Alba, în brațele bunicului, în căruță, către Alba Iulia

România la 100 de ani arată așa cum suntem și noi. Cu bune, cu rele este țara noastră și fiecare dintre noi e bine să pună sufletul pentru România. Probabil că ați văzut și voi, maramureșenii care au plecat în căruțe spre Alba. Și ați auzit de gălățenii care au plecat pe jos spre Alba. Nu sunt singurii români care au ieșit din confortul lor pentru că au simțit românește. Și așa au considerat ei că aduc un omagiu pentru sacrificiul înaintașilor. Înainte erau oameni care mergeau pe jos de la Alba la Viena pentru neamul românesc. Poate că ar trebui să mai începem și noi să ieșim din confortul nostru pentru România. Și să facem ceva benefic pentru ea.

Țara asta a trecut de multe ori prin situații dificile și tot de atâtea ori a reușit să iasă cu bine din ele. Noi nu realizăm poate, că suntem norocoși să trăim un eveniment istoric. Astăzi poate mai mult ca ieri ar trebui să începem să simțim românește. Să ieșim din zona noastră de confort și să ne sacrificăm un pic mai mult pentru România. Eu, tu, noi cu toții putem să ne consolidăm țara asta frumoasă. Să începem să fim mai buni cu cei de lângă noi, să fim mai îngăduitori față de cei care au alte păreri ca noi. România merită asta.

Poate că România la 100 de ani ne-a prins mai dezbinați ca niciodată. Și mai inerți. Acum 100 de ani românii cântau ”treceți batalioane române Carpații”. Unitatea de neam ar trebui să se manifeste în aceste momente, indiferent de categoriile sociale din care facem parte. Și indiferent de convingerile personale sau politice. Românii cu dare de mână să îi ajute pe românii mai săraci. Românii cu studii să vorbească de la egal la egal cu țăranul român. Să începem să arătăm că suntem români în sensul frumos, nu doar să spunem.

România la 100 de ani este mai slăbită ca oricând. Dar cred că este momentul ca noi să punem umărul la revenirea ei. În România de acum 100 de ani, ograda vecinului era bine mersi și fiecare își ajuta vecinul atunci când acesta avea nevoie. Să ne aducem aminte de ce înseamnă să ne pese de cel de lângă noi. Să nu ne mai punem tot timpul noi în prim plan. Să revenim la bunătatea care ne caracterizează. Să nu mai trăim după sintagma ”să îmi fie mie bine e tot ce contează”. România frumoasă înseamnă și bătrânele de la țară și fetele tinere de la oraș. România puternică înseamnă și bătrânii țărani și bărbații orășeni. România inocentă înseamnă și copilul de la sat plin de glod și copilul de la oraș. România înseamnă și doctorii, maiștri, inginerii, muncitorii necalificați, vânzătorul de la tonetă, profesorii, avocații, meseriașii, etc.

România mea este și România celui care face o muncă fizică. România noastră înseamnă și credință, pentru că de-a lungul istoriei a fost singura care ne-a mânat în apărarea neamului. Cu toții formăm România și poate că a venit timpul să îl înțelegem pe cel de lângă noi. Și să îi înțelegem trăirile, să îi ascultăm suspinele, să îi alinăm durerile. Dacă începem prin a ne înțelege unii pe alții vom vedea că vom reuși să ridicăm și România. Și poate ce este cel mai important, nu vor ajunge toți mojicii la putere. Românul simplu este un om frumos tare. Trebuie doar să ieșim fiecare din carapacea noastră și să ne observăm calitățile unii altora. Și să îl ajutăm pe celălalt să își corecteze propriile defecte.

România la 100 de ani are viitor dacă fiecare dintre noi ne vom învăța copiii despre ce înseamnă spiritul românesc. Vom avea viitor dacă ne vom pregăti copiii să lupte pentru România și nu să plece din ea. Vom trăi într-o România mai bună dacă fiecare dintre noi își va pune un pic de suflet în ceea ce face. Și poate vom reuși dacă frumoșii noștri copilași vor începe să vadă România ca pe o țară în care vor putea trăi. Pentru că se poate să reușim împreună să scoatem România la lumină.

Oare cui nu i-ar plăcea ca peste încă 70-100 de ani, românii de atunci să ne pomenească cu mândrie? Și să ne mulțumească pentru că ne-am luptat ca România să fie o țară frumoasă din toate punctele de vedere? Bine ar fi să ne mulțumească din România și nu de pe alte meleaguri.

La Muți Ani români! Să dea Domnul să reîncepem să simțim românește pentru România!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.