Nu te plac! Și asta ți-o arăt prin toți porii mei, cu toată ființa mea. Nu știu dacă ați simțit acest mesaj din partea oamenilor față de care aveți o anumită interacțiune. Dar atunci când vine mesajul acesta, îți inundă toți porii, simți rău în fiecare celulă a ta. Unii dintre noi tratează cu indiferență, alții tratează cu trecem peste, dar mulți adună. Adună frustrări, adună sentimente de vină, adună întrebări la care de cele mai multe ori nu găsesc răspuns.

Ce poate fi mai dureros decât momentele în care ți se dă de înțeles că încurci? Ce poate fi mai trist decât momentele în care ți se transmite verbal sau non-verbal că prezența ta nu este binevenită? Oamenii care sunt fugăriți de alți oameni prin comportamentul celor din urmă, se retrag înghițind în sec și resimțind fiecare pumn invizibil primit în stomac.

Simți când prezența ta nu e binevenită

Am fost pus de multe ori în situații în care să fac planuri de ieșire pentru că simțeam că prezența mea într-un loc nu era binevenită. Momente în care simțeam că sunt a cincea roată de la căruță. Când oamenii vorbeau de sus cu mine, deși nu greșisem decât cu simpla mea prezență. La început sufeream pentru fiecare cuvânt sau mesaj non-verbal.

Răul se poate face foarte ușor și efectul acțiunilor durează ani. Și după, stai și te întrebi de ce unii oameni dispar ușor din calea ta. Atunci când pentru a-ți fi bine ai înlăturat oamenii care păreau că îți pun în pericol fericirea, peste ani acei oameni nu vor mai avea aceeași căldură. Da, acei oameni pe care i-ai fugărit din planurile tale te-au iertat. Dar nu poți să le ceri să aibă aceeași atitudine caldă, după ce tu te-ai șters pe picioare cu tot ceea ce simțeau ei. Dacă lovești un câine cu piatra, degeaba mai vrei să vină la tine dând din coadă bucuros, că nu o va mai face.

Iubirea și dragostea oferită unui om nu poate fi intermitentă. Astăzi mă simt bine în prezența ta, mâine îți dau un șut în dos prin comportamentul meu. Dacă îți este drag un om îl accepți cu bune și cu rele. Oamenii din jurul tău nu sunt doar pentru a-ți îndeplini ție poftele. Și după să îi arunci ca pe o măsea stricată. Asta dacă te gândești și la alții, nu doar la tine. Pentru că altfel nu vei fi decât un om egoist, plin doar de propriile păreri și cu impresia unui om bun.

Respectul atrage respect

Resptectul atrage respect și oamenii pe care îi respecți vor începe să fie aproape de tine fără să le ceri tu. Vrei iubire, oferă iubire, vrei zâmbete oferă zâmbete, vrei sacrificiul din partea oamenilor pentru tine, oferă acel sacrificiu pe care îl aștepti din partea lor. Ceea ce oferi ți se va întoarce – există o notă de plată cu scadență.

Fiecare din noi avem dureri ascunse, traume care și-au pus amprenta pe felul nostru de a fi. Dar nu sunt de vină ceilalți oameni de lângă noi pentru suferințele noastre. Este o luptă a noastră, a felului nostru de a fi și nicidecum efectele acestei lupte nu trebuie să afecteze alți oameni. Pentru că altfel, răul din noi se va abate și asupra celorlalți. Și așa ne vom transforma în relee prin care se transmite tristețea în sufletele celor apropiați nouă.

Respectul înseamnă și iubirea aproapelui tău chiar și atunci când aproapele tău nu îți face voia. Binele tău poate fi bine fără să afecteze binele celorlalți. Iar rănile pe care le faci în suflet sunt cele mai mari răni pe care le poți lăsa în lumea asta. Pentru că acele răni se vindecă doar cu dragoste și vorbă bună. Oare poți oferi tu, cel ce ai produs rănile și vindecarea?

Oamenii nu se câștigă la un joc de noroc

Da, oamenii pe care îi ai alături nu se câștigă la un joc de noroc. Ei se apropie de tine pentru felul tău natural de a fi. Și nu, oamenii nu trebuie să îți îndeplinească voia ori de câte ori simți tu. Nici un om nu are o datorie față de tine. Felul tău de a fi, felul tău de a iubi acei oameni, îi ține acolo, sau nu. Iar dacă tu transmiți mesajul ”nu te plac” nu poți avea pretenția ca celălalt să te placă.

Așa că omule încearcă să fii bun, să te gândești și la sufletele celorlalți, să încerci să nu mai pui în prim plan doar propria voință. Și nu în cele din urmă, mângâie acolo unde ai rănit. Pentru că rănile în suflet sunt rănile care dor cel mai tare.

The post Nu te plac! appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Mai știu că de fiecare dată când cineva primește un cadou, produci bucurie sufletului său. Unii spun despre tine că ești doar o închipuire sau o proiecție a noastră, a oamenilor. Chiar și dacă ar fi așa, ești o proiecție de bine. Tocmai de asta poate că ești așa de iubit de copii. Știi să faci cadouri și de cele mai multe ori aduci dulciuri. Dar, dincolo de darurile pe care le pui în ghetuțe, tu aduci mult mai mult. Aduci plăcerea oamenilor de a dărui, aduci bucuria simțită în familie, aduci oamenii buni unii lângă alții. Ești înainte-mergătorul unui alt Moș. Al lui Moș Crăciun cel veșnic bun. Rolul tău este cu atât mai important, cu cât ne faci să fim mai buni și mai darnici.

Anul acesta vreau să te rog ceva bre Moș Nicolae. Sunt bune și dulciurile pe care le aduci, dar te rog io, fă să revină umanitatea în noi. Fă să ne aducem aminte să zâmbim, să ne bucurăm și să fim buni. Știu că ceea ce îți cer acum este un pic mai greu. Dar tu ești Moș Nicolae și poți. Te mai rog ceva – ajută-ne să ne dăm seama cât de valoroși suntem noi oamenii și cât bine putem să ne facem unii altora. E greu nu zic că nu, dar ofere-ne șansa să devenim ca tine – darnici și săritori. Așa poate că ne-am face o viață și o lume mai bună.

Poți să anulezi egoismul specific nouă oamenilor. Învață-ne să întindem mâna să ajutăm când alții au nevoie. Arată-ne cum să fim alături de oamenii mai puțini norocoși ca și noi. Te rog să ne aduci aminte că putem să fim și onești, drepți și cinstiți. Că putem să fim cuviincioși, iertători și civilizați. Știu că atunci când îți îndrepți privirea către lumea noastră nu ești mulțumit de ceea ce vezi. Știu că pentru tine e greu să vezi atâta nedreptate în lume. Dar, mai știu că tu nu poți să vii dacă nu ești iubit și chemat. Cu toate acestea te rog să oferi din bunătatea ta,  nouă oamenilor.

Bre Moș Nicolae când eram mic aveam o bănuială despre tine. Nu mi s-a confirmat niciodată și pentru asta trebuie să mă declar mulțumit. Ceea ce am învățat de la ceea ce semnifici tu este să fiu mai bun. Nu îmi iese întotdeauna, ba chiar în cazuri rare. Am mai învățat să fiu fericit cu ceea ce am și cu cei dragi alături de mine. Pentru că despre asta cred că vrei să ne înveți – despre iubire, despre bogăția pe care o avem lângă noi, despre bunătatea inimii și a faptelor bune, despre cum putem deveni mai buni.

Dincolo de sărbătoarea comercială pe care lumea încearcă să o dea zilei tale, tu rămâi același bătrân săritor și bun. Și dacă ești chemat vii și ajuți. După puterile tale. Treci peste setea de bani a celor ce vor să profite de bunătatea ta. Pentru că tu știi că cei ce chiar cred în tine vor rămâne la fel. Dincolo de mesajele publicitare, dincolo de ofertele din magazine, tu vei rămâne veșnic Moș (Sfântul) Nicolae. Cu bune și cu rele. Cu lucruri dăruite la vedere, dar mai ales cu daruri pe care doar le simțim.

Bre Moș Nicolae îți mai aduci aminte de cum era odată? Când mirosul cojilor de portocale intra în casele noastre odată cu ziua ta? Când mirosul cetinei de brad invada căminele noastre în preajma zilei tale? Și când din 6 decembrie începeau să răsune colindele alea românești frumoase? Îmi este dor de atmosfera de atunci, dar sunt sigur că nu se va mai întoarce. Așa că mă bucur de tine, Moș Nicolae, așa cum ești tu acum.

Moș Nicolae te rog continuă să fii bun cu noi și să ne aduci daruri. Văzute și nevăzute.

The post Bre Moș Nicolae appeared first on Durbaca Ionut Lucian.