Sursa foto: www.adevarul.ro

Fiecare om pe care l-am avut ca și coordonator sau șef și-a pus amprenta pe evoluția noastră. Unii ne-au motivat să fim altfel decât ei, iar ceilalți ne-au oferit propriul lor exemplu de profesionalism pe care l-am putut urma. Și toate aceste lucruri ne-au format ca și profesioniști într-un anumit domeniu. Fie că avem puterea să recunoșteam, fie că nu, din fiecare relație cu șeful am avut de învățat. Uneori, analizându-ne putem să ne surprindem aplicând tehnici deprinse de la unul dintre șefii pe care i-am avut. Și nimeni nu spune că tehnicile pe care le aplicăm sunt pe placul colegilor sau șefilor noștri actuali.

Șeful ideal este acela care te sprijină în dorința ta de a evolua, care nu îți pune piedici și care își oferă ajutorul atunci când nu știi ce să faci. Dar, șeful ideal este și acel care, îți spune adevărul în față, fără să îl intereseze dacă te superi pe moment sau nu. Pentru că știe că la un moment dat îi vei mulțumi. Fie că o vei face acum sau peste câțiva ani, dar sigur vei ajunge să îi dai dreptate. Dar, la fel de bine știm că șeful ideal este cel care nu există.

Dar oare care sunt caracteristicile șefilor răi? Poate că mai jos veți regăsi o parte din șefii pe care i-ați avut. Dacă nu, înseamnă că sunteți norocoși.

1. Șefii răi nu știu să ceară explicit ceea ce doresc să obțină de la tine. Îți trimit un mail lapidar pe care au pretenția să îl înțelegi de la prima citire. Pentru că el este șef și dă doar directive. Iar tu trebuie să ai forțe telepatice pentru a ști cu exactitate ceea ce își dorește șeful de la tine. Și oricât ți-ai da silința nu vei reuși să îi îndeplinești așteptările
2. Șefii răi crează o presiune inutilă asupra angajaților. Și angajații încep să lipsească din ce în ce mai des de la muncă, pe motiv de boală reală sau nu. Îți crează acel sentiment de ”parcă trag câinii de tine” când trebuie să te duci la muncă și știi că trebuie să dai ochii cu el, cu șeful suprem. Și atunci tot zen-ul tău se duce pe apa sâmbetei.
3. Șeful rău nu va veni la tine din palatul lui de cleștar să discute despre problemele tale personale. Nu se va întreba de ce ești abătut. Va fi pe principiul conform căruia problemele personale trebuie lăsate la ușa biroului, atunci când vii la muncă. Pe el nu îl vei putea sensibiliza că ai probleme acasă sau nu ești în cea mai bună zi a ta. Pentru el contezi din punct de vedere al potențialului pe care îl poți aduce afacerii lui. Strict financiar.
4. Șeful rău va adopta strategia de a discuta despre colegii tăi cu tine. Și despre tine cu ai tăi colegi. Pentru că astfel va face ca voi să știți informații unul despre altul și să nu aveți încredere în cel de la biroul de alături. Va crea acea atmosferă de nesiguranță. Te va face să fii tot timpul în defensivă față de colegii tăi. Și așa apar fricțiunile între voi și el poate sta liniștit în biroul său. Fără grija că voi puteți face front comun împotriva lui.
5. Șeful rău îți va da sarcini doar pe ton poruncitor, cu mulți decibeli în voce și foarte rar, înspre deloc, pe ton calm. Iar cuvintele ”te rog” vor lipsi cu desăvârșire din vocabularul său. Ești subaltern și te tratează ca pe un executant și nu ca pe un om egal lui. Consideră că dacă vorbește frumos cu tine i te vei urca în cap. Se consideră șef doar dacă țipă la tine și îți dă sarcini pe un ton poruncitor.
6. Șeful rău este tot timpul orientat spre a nu își pierde postul. Și de cele mai multe ori caută să dețină controlul a tot ce mișcă, pentru a nu fi luat prin surprindere de un angajat mai dezghețat la minte. Nu merge pe principiul normal că ești mai câștigat dacă te înconjori cu oameni mai deștepți ca tine, iar despre ideea de echipă nici nu poate fi vorba. Pentru că atunci când se vorbește despre echipă nu poate să își mai aloce el meritele totale.
7. Șeful rău este nesigur pe el și superficial. Vede mult mai bine angajații care îl perie și care îl ridică în slăvi. Iar angajații care caută să găseasca cele mai eficiente soluții pentru afacerea din care fac parte sunt luați la ochi. Pentru că este superficial nu își dă seama că pe el l-ar ajuta mai mult să ajungă la soluția cea mai bună, dacă ar da mână liberă celor din subordinea lui.
8. Șeful rău caută să își impună propriile soluții și propriile tehnici indiferent de specificul situației. Merge foarte mult pe soluțiile deja testate, chiar dacă acestea nu sunt cele mai bune. Nu se lasă pe mâna soluțiilor noi venite dinspre angajați și pe mâna unei alte abordări. Chiar dacă acestea ar aduce rezultate mai bune decât propriile soluții.
9. Șeful rău are o stimă de sine super-ridicată. El este Dumnezeu ajuns acolo sus, iar toți ceilalți sunt inferiori lui. Pentru că pe el nimeni și nimic nu îl poate învăța. El este șeful și trebuie să îi fie respectate deciziile. Și să nu îi fie puse la îndoială capacitățile sale manageriale și de coordonare. Iar dacă ai ghinionul să îl contrezi, de cele mai multe ori vei zbura. Pentru că el nu suportă opiniile contra.
10. Șeful rău nu pune accentul pe meritele individuale ale membrilor echipei sale. De cele mai multe ori își asumă el rezultatele pentru întreaga echipă. Îi tratează pe toți la același nivel, sau mai bine zis încearcă să obțină maximum de rezultate cu eforturi minime. În economia de piață, un astfel de șef se numește un șef eficient.

De cele mai multe ori, în relația noastră cu șefii am greșit și noi, au greșit și ei. Dar contează dacă ambele părți și-au dat seama de greșeală și-au asumat-o și au recunoscut că au greșit. Pentru că de la asumarea responsabilităților în cadrul unei echipe se poate porni la un drum trainic și sănătos. Dacă se va merge tot timpul pe aruncarea responsabilităților dinspre angajat spre șef/manager sau invers nu se va merge înainte. Se va stagna și de cele mai multe ori se va produce un regres în echipă. Conflictele sunt inerente, dar atunci când ele sunt trecute și mai ales atunci când se învață din ele, se poate merge mai departe, fără frica de a se repeta aceleași greșeli și fără nesiguranță.

La birou trebuie ca oamenii să nu încurce prietenia din afara biroului, atunci când trebuie luate decizii tranșante, pentru bunul mers al lucrurilor în firmă. Chiar dacă te înțelegi bine cu șeful, trebuie să ai tot timpul înțelegerea că deciziile pe care le ia el, trec dincolo de relația de prietenie. În România trebuie să se înțeleagă că șeful de ”gașcă” nu înseamnă să te tragi de șireturi cu el și să treci la diverse tot ceea ce te roagă să faci. În virtutea relației de prieteniei pe care ai dezvoltat-o de-a lungul timpului.

Diferenţa între un şef şi un lider: şeful spune “Treceţi la treabă!”, liderul spune “Să trecem la treabă!” – E.M. Kelly

The post Relația cu șeful appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Recunosc ca in 2009 cand m-am decis sa iau in calcul si varianta blogului, o buna parte din decizia mea a fost influentata de dorinta de a-mi face un nume. Mai ales ca avem prieteni si cunoscuti care deja aveau o vechime in ale blogului – Anda, Mono, Marius. Dar stiti vorba aia ca una e socoteala de acasa si alta e cea din targ – in momentul respectiv nu am avut informatii care sa ma ghideze in realizarea unui blog si de pasii pe care trebuie sa ii urmezi in drumul tau spre succesul online. Spun cu mana pe inima ca desi am inceput in 2009 sa scriu pe blog si astazi ma consider incepator.

Ei si acum ajung  la titlul postarii. Ca si in viata de zi cu zi si aici, in domeniul online unele limitari sunt valabile. Sunt multi bloggeri cu experienta care nu mai au timp sau nici disponibilitate sa iti spuna cateva secrete in ale blogului. La fel de adevarat e, ca sunt si multi oameni din online care cauta sa te sprijine in tot ceea ce faci. Poate ca atunci cand ajungi sa iti faci un nume in online uiti cat de greu a fost la inceput sa iti faci drumul tau, poate ca in momentul in care firmele te cauta pentru advertoriale cauti sa iti pastrezi reteta succesului tau. Dar in domeniul online este loc pentru toata lumea, chiar daca ai un blog de nisa, chiar daca ai un blog generalist.

Chiar la sfarsitul saptamanii trecute, o parte din bloggerii cu experienta au participat la Summit Media. Din pacate nu am avut timp sa particip, dar vad ca a starnit destul de multe reactii pozitive in randul bloggerilor mai putin cunoscuti. Este un prim pas pentru dezvoltarea comunitatii de bloggeri din Iasi si de ce nu din zona Moldovei. Pentru mine, chiar daca nu am avut timpul sa ajung e important ca am reusit sa vad o prezentare ca a lui Manu, care m-a facut sa imi constientizez limitele in ceea ce priveste experienta mea din online.

Dar totusi oare nu ar fi o oportunitate sa se faca un fel de ghid al intreprinzatorului in online – acolo unde toti cei care s-au intalnit cu piedici sau mici probleme in activitatea de blogging si cum ati reusit sa le rezolvati. Pentru multi dintre noi cei care am inceput acest drum poate ca ar fi o gura de oxigen. Il felicit pe Alex pentru ceea ce a realizat pe wordpresszero, dar eu spun ca putem dezvolta acest ghid la un nivel mult mai mare.

In viata de zi cu zi companiile cauta sa isi protejeze retetele de succes – poate ca asa este si in online, dar unele lucruri care v-au ajutat pe voi in obtinerea succesului pot fi spuse. Nu cred ca pe cei care vor sa isi croiasca un drum in online ii intereseaza o reteta universal valabila. Poate ca nici nu exista aceasta reteta.

Postul nu vrea sa fie un afront asupra celor mai vechi ci este un articol despre cum vad eu ca se desfasoara activitatea in mediul online. Nu vreau sa supar pe nimeni, iar daca cineva se supara ii cer de pe acum iertare.

The post Bloggeri experimentati vs bloggeri incepatori appeared first on Durbaca Ionut Lucian.