În 2008, atunci când ne-am căsătorit, nu știam ce avea să se întâmple în viața noastră. Am mai spus-o și o repet, părintele Iustin Pârvu ne-a influențat viața într-un mod cum nu se poate de minunat. În 2007 l-am cunoscut prima oară. Atunci ne-a pus sub păvaza Sfântului Acoperământ al Măicuței Domnului. Știu că pentru unii dintre voi nu reprezintă nimic. Dar, atunci când l-am cunoscut pe părintele Iustin ne-a spus doar atât – rugați-vă neîncetat Sfântului Acoperământ și veți fi binecuvântați. Atunci tinerețea noastră ne-a făcut să nu băgam de seamă cuvintele auzite. Pur și simplu eram alți tineri care auzeau un bătrân călugăr vorbind. Urechile noastre primeau informația, dar creierul și inima noastră nu o procesau.

Dar, la un moment dat, atunci când viața nu putea fi explicată, ne-am amintit de vorbele părintelui Iustin. Și am început să punem în practică sfatul primit de la el. Atunci când viața noastră era într-o perioadă neagră a ei, ne-am retras în rugăciune. Pentru că așa am simțit, sau dacă vreți, inițial am luat-o ca pe o încercare de a găsi liniștea. Mai târziu aveam să ne explicăm ceea ce s-a întâmplat prin rugăciune. Ușor, ușor lucrurile au început să se rezolve. Simona a rămas însărcinată și de aici au început să vină minunile în viața noastră. Cronologic – Iustina s-a născut pe 25 martie, de Buna Vestire. Cu puțin timp înainte de a se naște luasem decizia să îi punem numele Iustina. La momentele respective nu ne dădeam seama că viața noastră va fi altfel.

A trecut și botezul, a trecut și jumătate de an de la nașterea Iustinei. Și a venit luna octombrie, atunci când ne-am dat seama de minunile ce s-au întâmpla în viața noastră. Vă spuneam că părintele Iustin ne-a sfătuit să ne rugăm Sfântului Acoperământ toată viața noastră. Sărbătoare care are loc pe 1 octombrie în fiecare an. Vă spuneam că la puțin timp înainte de nașterea Iustinei am decis să îi punem acest nume. Sfinții Ciprian și Iustina se sărbătoresc pe 2 octombrie, în fiecare an. Nu sunt genul de om care să caute miracolul în fiecare lucru care i se întâmplă în viață. Dar, atunci când întâmplările se succed și toate au legătură între ele, nu pot să nu mă opresc și să mă gândesc. Poate că nu suntem cu adevărat stăpânii propriei noastre vieți. Poate că ne trebuie doar liniștea de a observa ceea ce se întâmplă cu adevărat cu noi.

Nu încerc să conving de nimic pe nimeni. E pur și simplu o relatare a unor întâmplări din viața noastră care la un moment dat ne-au făcut să ne punem multe semne de întrebare. Viața noastră nu este întâmplătoare și uneori e bine să ne oprim și să observăm minunile din viața noastră. Dincolo de convingeri, dincolo de propriile filosofii, dincolo de oameni este sufletul fiecăruia dintre noi. Și din când în când să avem grijă de el și de ceea ce contează pentru el. E greu de crezut că la un moment dat un moment de rugăciune îți poate schimba viața în bine dar, credeți-mă se întâmplă. Asta nu înseamnă că doar ne rugăm și atât. Știți vorba aceea : ”Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă”. Lucrurile se fac prin îmbinarea acțiunilor noastre cu rugăciunea sufletului nostru.

Indiferent de credința pe care o ai, sufletul tău are nevoie de hrană. Și cel mai bine îl saturi prin rugăciune. Nu degeaba s-a ajuns la concluzia științifică că rugăciunea ajută organismul să treacă mai ușor peste boli și peste stări negative. Ba mai mult, persoanele care se roagă sunt mai puțin predispuse la afecțiuni cardiace de-a lungul timpului. Iar studiile sunt făcute în SUA.

Chiar dacă prima reacție este cea de refuz și contracarare a ceea ce am spus eu nu trebuie să îmi dați dreptate. Fiecare știe ce este mai bine pentru sufletul său. Dar, oare ce pierdem dacă încercăm și o altă abordare?

The post Minunile se întâmplă appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Ochii părintelui Iustin te făceau să te rușinezi pe loc – erau atât de puri, atât de albaștri, atât de senini, încât aveai senzația că prin ei vezi o altă lume, o lume mai bună. Prima oară când privirea mea s-a intersectat cu cea a părintelui, am izbucnit pe loc în lacrimi. Fără să mă pot opri, fără să vreau. Avea o cuvioșenie în privire, încât te rușinai că ai avut îndrăznirea să îl privești în ochi. Prin ochii lui puteai să vezi un pic din rai.

L-am cunoscut într-o perioadă grea a vieții mele, dar prin cuvintele lui de îmbărbătare, izvorâte dintr-o inimă curată, am reușit să lupt și să văd cât de norocos aveam să devin. Mulți aruncă cu noroi asupra memoriei părintelui Iustin Pârvu, mulți umbresc viața lui creștinească prin vorbe grele, dar eu știu un lucru – influenta sa asupra vieții mele a fost imensă. Știu că dacă v-aș povesti întâlnirile mele cu părintele Iustin Pârvu ați spune că am luat-o razna. Dar uneori, în prezența părintelui nu îți dădeai seama unde plutești. Odată ce intrai pe poarta mănăstirii și te așezai la chilia părintelui, gândurile lumești parcă le lăsai la poartă și erai cuprins de o liniște ce nu poate fi descrisă în cuvinte.

Am înțeles destul de târziu cuvintele lui – ”Măi copii luați și vă mai plimbați și voi cu trăsura, nu doar cu mașina”. Mintea mea de atunci nu putea să se ridice la valoarea vorbelor lui. Dar parcă astăzi într-o lume trăită în goana mașinilor, uităm să ne bucurăm de priveliștile pe care bunicii noștri le vedeau din trăsură. Am uitat să mai vedem natura, să mai simțim prezența lui Dumnezeu în viața noastră. Prea suntem ghidați de lucrurile mărunte și materiale.

Părintele Iustin a fost un sfânt printre oameni – tocmai de aceea pelerinii veneau la el, chiar și pe patul de suferință să caute alinare. Din păcate așa suntem noi – mereu căutăm ajutorul, chiar și atunci când ar trebui să ne oferim umărul. Iar binecuvântarea lui era o oază de liniște – odată ce erai binecuvântat de părintele Iustin, multe din apăsările tale erau luate cu mâna.

Iustina, fetița noastră a venit cu binecuvântarea părintelui Iustin. Poate că acum mulți dintre voi ați găsit și răspunsul la întrebarea – de ce Iustina? Părintele Iustin, ne-a spus, într-una din dățile când am fost la el, că copilul din pântece ne va aduce multe bucurii și că se va naște într-o zi de mare sărbătoare. Iustina s-a născut pe 25 martie 2010, de Bunavestire. Pentru noi a fost un dar de la Dumnezeu, un dar ce ne umple inimile de bucurie în fiecare zi.

Părintele Iustin a făcut multe minuni în viață, dar nu am avut timp să le vedem. Călugării, ucenicii lui, spuneau că în multe nopți, părintele Iustin vorbea cu Maica Domnului. Pare de domeniul fantasticului dacă gândim cu minte și nu cu inima. Dar oare, dacă nu era un sfânt, cum reușea să stea atâta timp fără somn și fără mâncare? Programul lui era unul sisific – slujbe, pelerini, rugăciune, slujbe și roata continua să se învârtă. Dormea doar 2 ore pe noapte, timp de zeci de ani.

Se vor trezi mulți să combată tot ce am spus eu aici, dar nu îmi voi pierde timpul cu ei. Știu ce am trăit și știu ce a însemnat părintele Iustin pentru mine și familia mea. Iar asta e mult mai important decât toate rațiunile unora la un loc.

Dumnezeu sa te odihnească Părinte Iustine și îngerii să cânte la înmormântarea ta. Pentru câte ai suferit poporul te va purta mereu în suflete și în inimi.

The post Cerurile sunt mai bogate, pământul mai sărac appeared first on Durbaca Ionut Lucian.