Sursă foto: animalzoo.ro

Nu spune nimeni să nu te clatini în fața loviturilor vieții, nu spune nimeni că nu ai voie să cazi. Dar fericirea și împlinirea sunt cele care te pot ridica mai repede. Nu mai alerga în viață pentru că vezi că toți ceilalți aleargă. Mergi în ritmul tău, pentru că așa vei putea să îți auzi sufletul. Nu ținti culmele succesului pentru că împlinirea ta poate să arate altfel decât a celorlalți oameni. Și să îți spun un secret – unii dintre cei care sunt oameni de succes sunt oameni triști în intimitatea lor. Pentru că și-au dat seama la câte persoane faine au renunțat din lipsa timpului investit în urcușul spre succes.

De ce trebuie să fugi după vile, conturi în bănci, școli performante pentru copiii tăi? Crezi că fericirea poate să fie doar dacă ai un anumit statut social? Mă tem că nu înseamnă fericirea adevărată. Aia care să te facă să te simți împlinit. De ce fericirea ta nu vine și din aprecierea lucrurilor mici? Ai observat cât de fericiți sunt oamenii pe care noi îi considerăm inferiori nouă? Să îți spun un secret – ei nu și-au pierdut liniștea, noi da. Fericirea este în strânsă legătură cu liniștea. Nu spune nimeni că nu trebuie să te zbați pentru un trai liniștit. Dar omule, mulțumește-te doar cu lucrurile care îți sunt spre folos.

Fericirea nu înseamnă să ai mese pline de delicatese! Fericirea nu înseamnă să conduci mașini scumpe! Fericirea nu înseamnă să ai vile cu multe etaje și conturi în bancă de să le uiți numărul! Fericirea este cu totul altceva. Este o stare pe care o simte sufletul nostru atunci când este liniștit. Ne-am gândit vreodată de ce suntem puși tot timpul pe fugă? De ce ni s-a dat confort peste confort? De ce atunci când ne întoarcem din vacanțe suntem mai obosiți? Pentru că ne-am pierdut liniștea căutând fericirea superficială. Toate pot dispărea într-o clipă pentru că toate acestea sunt efemere.

Oare de ce copilul se simte fericit deși nu are decât o lopățică în mână atunci când se joacă? Oare de ce verbul a avea este cel mai des întâlnit atunci când se vorește despre dorințe? Oare de ce noi oamenii cătuăm fericirile în cu totul și cu totul altă parte, când ele sunt lângă noi? Oare fericirea care te împlinește se obține din lucrurile materiale? Sunt întrebări la care fiecare răspunde în contul său. Dar cred că în ultima perioadă am uitat să ne analizăm cu adevărat. Să vedem ce ne împlinește cu adevărat. Ce ne aduce fericirea aia care ne face sufletul să râdă.

Spunem că suntem nefericiți atunci când nu putem să luăm un gadget de ultimă generație! Nefericirea se instalează în inimile noastre atunci când nu ne permitem să luăm hainele la modă! Ne întristăm atunci când pierdem bani sau când nu câștigăm de ajuns! Asta vine și dintr-o nemulțumire continuă a noastră, a fiecăruia dintre noi. Pentru că atunci când atingem un obiectiv, imediat ne setăm altul mai înalt! Chipurile așa evoluăm! Dar evoluăm doar pe cale financiară sau motivațională! Ne declarăm fericiți că atingem obiective după obiective! Și în confortul casei noastre, dintr-odată ne simțim triști și fără orizonturi!

Atunci când a noastră conștiință încearcă să stea de vorbă cu noi, ne punem căștile în urechi pentru a nu ne auzi gândurile! Pentru că știm că suntem rătăciți prin viață. Nu ne dăm seama când ne-am schimbat. Ne uităm în oglindă și ne dăm seama că nu mai suntem noi. Unii ar spune că suntem o versiune mai bună a noastră. Dar noi simțim că suntem o versiune mai tristă. Bucuria, fericirea s-au pierdut pe drum. Ați observat cum nu știm să ne mai bucurăm de lucrurile simple?

Fericirea înseamnă să ajungi în momentul în care nu mai alergi după ea! Atunci când simți că sufletul tău este mulțumit cu starea actuală. Indiferent dacă ești director sau un simplu muncitor. Sau dacă stai în chirie sau stai în vilă. Am observat că am început să căutăm fericirea într-o lume tristă. Cum oare o vom găsi? Fericirea adevărată nu trebuie căutată – ea trebuie hrănită de lucruri aparent banale. Dar cu o mare încărcătură edorfinică.

Să vă dau un pont – adevărata fericire nu costă nimic!

„Fericirea nu constă în a fi iubit. Fiecare fiinţă umană are iubire pentru ea însăşi, şi totuşi, sunt mii care trăiesc o existenţă damnată. Nu, faptul de a fi iubit nu-ţi aduce fericirea. Dar a iubi, aceasta este fericirea.” – Hermann Hesse

The post Fii fericit! appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Luptăm în fiecare zi cu mori de vânt, căutăm tot timpul să ne îmbunătăţim viaţa şi tot timpul suntem dornici de a obţine mai mult. Fără să ne gândim că poate acel mai mult nu ne va face bine. Nouă şi celor de lângă noi. Dar noi continuăm să tindem spre idealuri, fără să ne gândim dacă acele idealuri sunt pentru noi sau nu. Şi de cele mai multe ori, ajungem la acele ţinte şi nu mai simţim nici o satisfacţie, simţim că am murit pe interior, simţim că nu aşa ne aşteptam să fie, atunci când am plecat la drum.

Şi atunci începem să realizăm că nu am luptat pentru ceea ce trebuia să conteze cu adevărat pentru noi, ci am fugit după o himeră. Şi mai mult decât atât ne dăm seama că pentru a atinge acest “ideal” am pierdut tot ce era mai scump pentru fiecare dintre noi. Sunt mulţi oameni care îşi pierd liniştea ce doar în familie o regăseşti, oameni care îşi pierd minţile încercând să caute o stare din ce în ce mai bună. Dar care pierd din vedere lucrurile şi stările care le aduceau liniştea cu adevărat. Acele puncte de echilibru care îi făceau să funcţioneze la parametri normali.

Şi atunci încep să apară regretele şi deziluziile. Regretele că nu au fost atenţi la cei de lângă ei, regretele că au luptat pentru lucruri materiale şi si-au pierdut liniştea sufletului, sau acea stare de ZEN. Regretele că acum nu mai au cu cine să îşi împartă bucuriile şi tristeţile. Firea noastră umană ne face să ne dorim luna de pe cer, fără să ne gândim şi la cei de lângă noi.

Sunt multe familii care se destramă pentru că unul din cei doi soţi caută doar fericirea lui şi nu fericirea familiei. Şi de cele mai multe ori, uită că până într-un starea de fericire îi era adusă tocmai de omul de lângă el. Şi nu de puţine ori s-a dovedit faptul că, fericirea unuia dintre soţi, aduce nefericirea celuilalt. Şi de aici încep dramele, din lipsa mersului către fericirea în doi, din lipsa de comunicare, din prea mult egoism, din prea mult individualism.

Şi nu pot să nu mă gândesc la ce însemna ideea de familie, pe vremea bunicilor noştri, şi chiar în tinereţea părinţilor noştri. Atunci când soţii luptau pentru a ţine familia unită, atunci când niciunul dintre ei nu era emancipat şi erau mulţumiţi cu viaţa în doi. Îşi trăgeau seva şi starea de mulţumire din zâmbetul copiilor şi din îmbrăţişările lor. Acum lumea s-a emancipat şi nu încearcă să mai repare, înlocuieşte direct ceea ce consideră că s-a stricat în relaţia lor. Şi de cele mai multe ori, se înlocuieşte soţul sau soţia.

“Familia și nu individul este celula socială. De aici rezultă că pentru a face să progreseze societatea, sub toate raporturile, mijlocul cel mai sigur și mai direct este să facem să progreseze familia, prin virtute. Familia este leagănul societății civile și doar la vatra părintească se pregătește și se hotărăște destinul patriei” – Papa Leon al XIII-lea.

The post Unele alegeri pot distruge appeared first on Durbaca Ionut Lucian.