Dar vă întreb un lucru. Nu v-ați săturat de superficialitatea pe care o avem cu toții, atunci când privim doar forma lucrurilor? Copiii și tinerii ce pot să învețe bun despre România, dacă aud adulții că s-au săturat de România? Da, aveți dreptate, în țara asta sunt multe lucruri cum nu ar trebui să fie. Dar oare noi ce-am făcut să le îndreptăm? America este cunoscută pentru spiritul naționalist – oare de la recentele atentate, americanii se gândesc să emigreze? Sau rămân pe pământurile Americii? Da, nu suntem respectați în propria noastră țară. Aveți dreptate. Dar, vă rog, gândiți-vă la cum am ajuns să nu ne fie respectate drepturile. Națiunea nu este reprezentată doar de cei ce o conduc, ci de tot poporul.

Neamul românesc parcă este anesteziat de dorința de a trăi bine. Iar binele acesta este așa de diferit pentru fiecare om de pe pământurile acestea… Nu ne mai gândim la altceva decât la a ne fi nouă și familiei noastre bine. România are destule resurse umane pentru ca ea să meargă mai departe. Doar că acei oameni stau într-o stare de amorțire asumată sau indusă. Am uitat de eroii care au luptat pentru pământurile acestea. Am uitat de fiecare bunicuță care cu mâinile ei brăzdate, au crescut  viitorii oameni mari. Am uitat de tradiția și cultura noastră românească și de spiritul românesc. Am uitat să iubim necondiționat țărișoara asta și să o ajutăm așa după cum poate fiecare.

Poate că fiecare ar trebui să ne întrebăm, ce înseamnă să fim români. Și să ne iubim țara. Pentru că România poate însemna acasă, acolo unde simți nevoia să revii, de oriunde ai fi. România reprezintă oameni, tradiții, obiceiuri. Spiritul românesc este reprezentat de fiecare sat uitat și de agitația fiecărui oraș. Frumusețea României este dată de munți, de mare, de păduri (alea care au mai rămas), de unicitatea fiecărui colțișor din țara asta. Dacă stai și frunzărești un pic istoria țărișoarei acesteia, vei vedea că multe din lucrurile de acum, au la bază românași de-ai noștri.

România nu înseamnă doar politicieni corupți, ci și oamenii de la sate. România nu este reprezentată doar de analfabeții aflați în diverse poziții de conducere, ci de oamenii frumoși pe care îi întâlnești în fiecare zi. România nu poate fi caracterizată doar pentru că în fața ies cu majoritate oameni superficial, ci de oamenii cu bun simț care stau liniștiți, fără să epateze. România nu este caracterizată doar de mitocanii pe care îi întâlnești de-a lungul timpului, ci de oamenii care sar să ajute fără să li se ceară ajutorul. În fiecare dintre noi este o Românie mai mică și așa cum o vedem noi, așa o și găsim în fiecare clipă.

Tu, eu și prietenii noștri formează România. Cu visele și principiile fiecăruia. Ceea ce nu vrem să înțelegem, este că România va merge înainte, dacă și noi punem umărul. Acolo unde putem să ne punem amprenta să o facem. Pentru că prin bunătatea noastră, putem schimba filosofia celorlalți despre români. Să învățăm din nou să avem încredere în țara asta și în tot ce reprezintă ea. Și să nu mai tăcem atunci când conducătorii decid în defavoarea neamului românesc și a țării noastre.

Apreciem din ce în ce mai puțin ce avem. Îmi spunea o prietenă că a avut musafiri de prin Africa. Și oamenii ăștia au rămas uimiți de cât de mult verde este în oraș. Nouă ni se pare normal să fie așa și am început să considerăm un drept și nu o binecuvântare. Am uitat de România! Totul dispare și parcă nu ne mai reprezintă – de la tradiții și până la păduri. Nu mai avem ochi să vedem calitatea oamenilor pe care îi întâlnim, ci vrem să cunoaștem cât mai mulți oameni. Ne urmărim scopul, indiferent de mijloacele prin care îl atingem. Acum, a fi român înseamnă doar o însemnare pe buletin, în dreptul cetățeniei. Atât și nimic mai mult. Conexiunea cu tot ceea ce înseamnă România frumoasă s-a rupt. Poate că și de aceea suntem atrași de mirajul financiar al străinătății.

Am uitat că putem să schimbăm România. Chiar dacă mai greu, România se poate schimba din interiorul fiecăruia dintre noi. Pentru că undeva, acolo, în adâncul sufletului nostru, spiritul românesc s-a refugiat și așteaptă o scânteie să revină la suprafață. Să începem să ne apreciem țara, așa cum ne-o apreciază străinii atunci când ajung în ea. Ei nu văd gropile din trotuare, ei se încarcă doar cu ce este frumos în țara asta. Dacă vom vedea și noi frumosul țărișoarei ăsteia, se vor rezolva și celelalte.

” Lăsați-mă să trăiesc în România!” – Gheorghe Hagi

The post Spiritul românesc appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

La fiecare sfarsit de an, la fiecare inceput de an avem tendinta de a trage linie si de a ne face socoteala. In acelasi timp, ne promitem cat in luna si in stele – ca anul care tocmai a inceput vom fi cei mai cei si cele mai cele. Cei mai multi dintre noi se opresc aici, la dorinte si la visare. Putini dintre noi, cand ajung la finalul unui nou an, dupa ce trag linie, vad ca au reusit 10,20, maxim 50% din ce si-au propus. Asta, daca ne aducem aminte toate promisiunile inceputului de an.

Nu de putine zile a trecut 2012, am scapat de un alt sfarsit al lumii, am scapat de inca un an de criza, am scapat de oamenii rai din 2012. Nu de putine zile a venit 2013 – un an care pentru unii va fi perfect, pentru altii un an normal, iar pentru majoritatea va fi un an si atat. De ce spun lucrurile astea? E simplu – noi ne stabilim nivelul la care vrem sa ajungem. Cu cat ne vom dori sa ajungem mai sus, sa avem idealuri pe care le atingem cu greu, cu atat nemultumirile noastre vor fi mai mari, iar la sfarsitul lui 2013 ne vom declara nemultumiti. Daca, vom avea inspiratia sa mergem cu pasi mici in idealurile noastre, poate ca la sfarsitul lui 2013 ne vom declara multumiti si increzatori in 2014.

Poate ca unii dintre noi in 2013 se vor implini pe scara ierarhica, altii poate ca vor dobandi independenta financiara mult visata, sau poate ca unii dintre noi vom reusi sa intemeiem o familie (pentru cei care nu au inca). Iar cei mai norocosi vor reusi sa aiba succese pe toate planurile. Dar oare cati dintre noi ne vom indrepta ochii si inima, pentru cateva momente, spre cer? Vom sti sa multumim asa cum trebuie pentru tot ce ne va aduce anul 2013?

Citisem zilele trecute cum un adolescent din Timisoara a rememorat o seara de sfarsit de an, pe care a petrecut-o la o slujba dintre ani. Mi-am dat seama ca am devenit superficiali, urmarim doar petrecerile, prietenii, televizorul si focul de artificii. Nu spun ca nu trebuie si astea, ba chiar sunt adeptul lor – dar inaintea tuturor ar trebui sa fie macar 15 minute de multumire adusa lui Dumnezeu pentru tot ce am primit si pentru ce va urma. Ati fi uimiti de cat ajutor veti beneficia in anul ce va sta sa bata la usa.

Chiar in prima zi a anului, am avut parte de o relatare a unui prieten care m-a pus pe ganduri. Prietenul meu are un cunoscut ce are un magazin alimentar. Tipul avea credinta, frecventa biserica, dar tinea magazinul deschis duminica si zilele de sarbatoare. Mergand intr-un post la duhovnic, acesta i-a sugerat sa incerce sa inchida magazinul duminica si sa vada ce i se va intampla. A facut asa cum a primit sfatul si vanzarile au inceput sa fie mai mari, iar oamenii ii calcau din ce in ce mai des pragul magazinului.

Asa ca, indiferent cati ani ne va fi dat sa mai trecem, haideti sa incercam, pentru cateva minute sa aducem multumire pentru toate cate avem lui Dumnezeu, sa tinem pe cat posibil zilele de sarbatoare si sa il cinstim dupa puterea fiecaruia dintre noi. Vom fi surprinsi de cum ni se va schimba viata.

Numai cand vedem alti oameni mai putini norocosi ca noi, ne dam seama ca problemele noastre nu sunt decat niste focuri de paie. Imi doresc ca 2013 sa vina cu un pic mai multa intelepciune pentru fiecare dintre noi si cu un pic mai mult respect pentru Cel care ne trimite toate cate avem.

Doamne Ajuta!

The post A trecut 2012, a venit 2013! Si? appeared first on Durbaca Ionut Lucian.