De la vărsatul cafelei pe noi dimineața și până la răspuns mecanic la întrebările celorlalți, sunt situații în care până și noi ne întrebăm dacă suntem bine :). Am să vă povestesc câteva episoade din viața mea profesională, în care am părut că nu am ”toate țiglele pe cap”. În acele momente mi s-a părut ciudat că ceilalți râdeau pe seama mea, dar după ce am analizat, am ajuns până și eu să râd de mine.

Episodul 1:

Într-una din turele de noapte, pe vremea când eram de muncă la recepția Hotelului Unirea, aproape de ieșirea din tură, coboară un cetățean englez să predea cheia de la cameră. Omul vroia să ajungă la Aeroportul Iași pentru a pleca înspre București. În timp ce îi explicam cum ajunge la Aeroportul Iași, pentru a nu fi păcălit de taximetrist, sun în același timp la firma de taxi. Și am avut următorul dialog cu centralista:

• Bună dimineața – vă rog un avion în față la Hotel Unirea
• Un ce?
• Un avion în fața la Hotel Unirea – insist eu
• Are pistă să aterizeze? – mă întreabă centralista cu un dezvoltat simț al umorului.

Și uite așa am fost singurul recepționer cel puțin din vremea aceea, care a chemat un avion pentru a duce clientul la aeroport

Episodul 2:

Pe vremea când era serialul Numai Iubirea, actorii din serial, au filmat un episod în Iași. Și au stat cazați, ghiciți unde? Dap, la Hotel Unirea. Pe tura cui? Exact – pe tura subsemnatului. După ce s-au cazat, oamenii au ieșit în oraș, la plimbare, masă, sau la alte treburi de-ale lor. S-a făcut ceasul 12 – a venit o parte dintre cei cazați, am ajuns la 1 – a mai venit un val, la două părea că toți cei cazați erau în camerele lor.

Fiind după o zi exagerat de istovitoare, mi-am pus scaunul în spatele recepției – cum intrai în spatele recepției, urcai câteva scări și aveai privirea strict către intrare. Cu gândul de a sta un pic să mă odihnesc. Ei aș, am adormit. Între timp, ajunge Cabral la recepție și vroia și el cheia (cartela). Cum să facă omul, că vedea unul furat de somn în fața lui. Nu vroia să mă trezească brusc, dar avea nevoie și de cartelă pentru accesul în cameră. Știți chestia aia pe care toate recepțiile o au – vine clientul  și-o apasă ca să facă atent recepționerul?

Ei, Cabral s-a făcut că tușește, și-a dres vocea, dar io nimic. Eram în lumea viselor. La un moment dat, apasă o dată, apasă a doua oară – io din nou nimic. Văzând că nu reacționez în nici un fel, apasă strident pe buton. Știți cum vine uraganul? E mic copil pe lângă mine – am coborât într-un stil…. – câte 2 trepte odată. La care Cabral, ridicând mâinile în sus spune:

• Stai, stai – eu vroiam doar cheia – nu mă bate

Eu acum ce să fac – îi dau cheia, îmi cer scuze, omul urcă în cameră. Iar eu am rămas să mă rog să nu ajungă la conducere faza asta. Nu a ajuns – a fost de treabă Cabral :).

Episodul 3:

Vă voi lăsa un link pentru a auzi de ce mi se mai spunea și domnul ecler aici poți auzi discuția cu Flick și Popescu de la Radio ZU.

The post Glume bune appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Multi dintre voi stiti cat de mult imi place Grecia si insulele grecesti. Ma atrag ori de cate ori aud despre ele. Ori de cate ori intru in contact cu peisaje ce imi aduc aminte de Grecia intru in transa. Si ce poate fi mai frumos decat sa fii pe o plaja cu nisip fin, la malul marii, impreuna cu cei dragi tie. Ei dragii mei, sa va povestesc un pic ce s-a intamplat, ca si o coincidenta foarte mare. In perioada cand imi programasem sa plec in Grecia, am fost anuntat ca am castigat un voucher de doua zile la unul din hotelurile NH Hotels – orasul si tara urma sa il aleg eu.

Cum se potrivea perfect cu perioada in care programasem excursia in Grecia, am decis sa imi prelungesc vacanta cu inca 2 zile. Din pacate pentru mine, nu stiam foarte multe informatii despre lantul hotelier NH Hotels, dar intrand pe site-ul lor am aflat o multime de informatii importante. Am aflat ca NH Hotels detine 400 de hoteluri, insumand 59.847 de camere, situate in 25 de tari din Europa, America si Africa. Am ramas placut surprins sa vad ca sunt pe locul 3 in Europa pe sectorul business. Tara noastra nu a fost uitata de catre acest lant hotelier si orase ca si Bucurestiul si Timisoara se bucura sa fie gazdele lui. Si uite asa am decis ca in  drumul meu spre Grecia sa fac o escala la Bucuresti si sa ma cazez la NH Hotels Bucuresti. Pentru ca vroiam sa incep vacanta bine si sa ma simt ca acasa.

Am ajuns plin de fericire, dar si de oboseala – oboseala acumulata de cele 6 ore de condus cu masina, pe timp de noapte – totusi, oricat de obosit eram, am inceput sa ma minunez de maretia hotelului si de frumusetea lui. Eram ca taranul cu girafa, care se uita la ea si spunea ca asa ceva nu exista. Eram uimit ca poate sa existe asa ceva in Romania. Am reusit sa ii admir toata maretia cladirii, maretia ce dadea un aer aparte locului in care era amplasata.

Lucrand si eu ceva timp in domeniul hotelier, nu puteam sa observ anumite aspecte ale hotelului. Plin de speranta si placut impresionat de spendoarea lui, intru in hotel – ei dragii mei nu pot decat sa va spun ca am simtit ca am intrat in alta lume. Iar atunci cand la receptie de intampina oameni cu zambetul pe buze si iti ureaza un bun venit din toata inima, nu poti decat sa te incarci cu energie pozitiva.

Curios din fire, in timp ce receptionera facea insregistrarea mea in sistem, am aruncat privirea in holul NH Hotels. Aranjamentul modern si combinatia de culori, dar si canapelele confortabile si mesele joase ma invitau la relaxare si la destindere. Nu am apucat sa imi rotesc ochii cum trebuie prin holul hotelului ca si un angajat m-a preluat si m-a facut sa ma simt cel mai important client al hotelului.

In camera rezervata mie, parca se deschisese alta lume, o lume plina de nou si de neprevazut – ma asteptam sa fiu surprins din toate colturile camerei. Atmosfera calda si primitoare era creata de toate componentele camerei – de la podelele de lemn si pana la pereti, de la draperiile grele si pana la lumina difuza din camera, toate te relaxau si te faceau sa te ciupesti – poate poate te trezesti din vis. Nu trebuie sa va mai povestesc ca dotarile tehnice erau la rang inalt – aer conditionat, telefon, minibar, cablu Tv, acces la internet wireless.

Odata ce am intrat in baie, am inteles cat de importanti sunt clientii pentru NH Hotels. O sa va intrebati de ce? Atunci cand gasesti produsele Aqua de la Tierra care au ambalaje oxobiodegradabile iti dai seama ca stai la un hotel ce este preocupat de mediul inconjurator si de viitorul copiilor nostri. Durata de degradare a acestor ambalaje este de 7 ani si nu de 400 de ani. Ma si gandeam cu zambetul pe buze la viitorul copiilor mei – se anunta un viitor mai bun.Istovit m-am lasat pe patul moale si curat si m-am cufundat intr-un somn profund. Am dormit ca un prunc in bratele mamei, fara sa ma intorc si fara nici o grija. Stiam ca sunt pe maini bune. Dimineata cand m-am trezit am spus: “Wake up to a better world”.

Imi programasem in ziua respectiva o excursie in Bucuresti. Cei de la NH Hotels parca mi-au citit gandurile si mi-au oferit o masina electrica, pe care au incarcat-o de la punctele lor de reincarcare rapida special create pentru astfel de masini. Mi-am dat seama ca sloganul lor am inlocuit mentalitatea nu se poate cu sigur pot. La sfarsitul excursiei prin Bucuresti mi-am dat seama ca imaginatia fiecaruia dintre noi este nelimitata, dar resursele Planetei sunt limitate si de aceea NH Hotels reduce consumul de apa si administreaza eficient resursele naturale.

Tot interactionand cu personalul hotelului, mi-am dat seama ca NH Hotels nu face economie de zambet, dar fac economie la tot ceea ce ar putea dauna mediului inconjurator. In plus utilizeaza surse de iluminat ecologice. Ofera energia pozitiva clientilor, si reduc utilizarea energiilor neconventionale. Cei de la NH Hotels  nu uita nici persoanele juridice si ofera conceptul de “ecomeetings” ce presupune folosirea eficienta a apei, reducerea emisiilor de CO2 si utilizarea de materiale biodegradabile.

Va sfatui din toata inima sa apelati la serviciile NH Hotels, pentru ca veti avea garantia unei diminete bune, iar NH Hotels nu va va spune “Buna Dimineata” doar prin cuvinte, ci si prin fapte.

Postrae scrisa pentru Superblog 2012.

The post Un hotel ca acasa appeared first on Durbaca Ionut Lucian.