Sursa foto: www.unimedia.ro

Lumea este mai zbuciumată ca oricând. Țările se inflamează foarte repede, pe motive închipuite și bravând că luptă contra terorismului. Concept care nu se știe cine, când și de ce a fost inventat. Poate pentru a testa arme de distrugere în masă și a vedea cât sunt de eficace. Poate pentru că sunt mulți conducători care au o stimă de sine redusă, sunt nefericiți cu ei și trebuie să își măsoare puterile cu alții pentru a certifica că sunt puternici. Sau poate pentru că țările așa-zis occidentale, cu un nivel de trai crescut, se cred stăpânii lumii în care trăim. Iar nouă ni se transmit informațiile care trebuie să ajungă la noi. Și care nu întotdeauna sunt cele 100% adevărate.

Ceea ce se întâmplă zilele acestea în Siria, se poate repeta în oricare țară mai puțin dezvoltată. Asta dacă interesele marilor țări occidentale ar duce spre distrugerea țărilor respective. Nu este un război dus contra terorismului, ci este mai degrabă un război în care își arată mușchii SUA și Rusia. În cărțile de istorie, mai ales când este scris despre cele două Războaie Mondiale se spune că mai tot timpul, conflictele armate se duce pe teren neutru. Adică, dacă Rusia și SUA au ceva de împărțit, nu se vor lupta pe teritoriul propriilor țări, ci vor alege un teatru de război, departe de statele lor. Iar dacă respectiva țară are și resurse naturale este și mai tentant să pornească un război.

Atacul chimic de zilele trecute, a fost doar un pretext pentru izbucnirea conflictului. Pentru că, din păcate atunci când o țară vrea să aibă motiv să folosească armele, poate chiar face scenarii, în care să moară oameni nevinovați. Și ei să pară adevărați susținători ai libertății. Din păcate, noi, oamenii obișnuiți nu putem influența intențiile unui stat ce vrea să pornească un război. Putem doar să fugim din calea războiului. Iar în Siria, din păcate, oamenii nu mai au cum să fugă, nici unde. De fapt, s-ar putea ca nici forță de a fugi să nu mai aibă. Oare dacă am sta în fiecare zi în sunete de mitraliere, cu bombe căzând lângă noi, cu orașe distruse, cu umanitatea plecată în vacanță, am mai avea puterea de a lupta pentru supraviețuire?

Apele sunt din ce în ce mai tulburi, în întreaga lume. Se simte o tensiune ce crește de la o zi la alta. Și parcă se caută motive pentru declanșarea unui război mondial. Probabil că, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla asta. Acum nu nu interesează – nu este războiul nostru, este departe de România. Poate așa este, poate că tăvălugul va ajunge și la noi. Nimeni nu poate ști – dintre noi, oamenii obișnuiți. Dar, dacă ați fi părinți în Siria și într-o zi v-ar muri copiii nevinovați, tot la fel ați gândi? Sau dacă într-o zi, v-ar muri toată familia, tot la fel de relaxați am sta să privim live-urile canalelor de știri, cu bombardamentul SUA în Siria?

Până una alta moartea vine din Siria. Sau mai bine zis, moartea are treabă multă în Siria. Poate că acum este ocupată, dar poate că singurul lucru care contează este momentul în care ajunge la tine. Din Siria poate că va izbucni Al Treilea Război Mondial, așa cum spun adepții teoriei conspirației, poate că un conflict armat nu va avea loc. Dar cine poate ști? Gândirea noastră este ocupată cu așa-zisele războaie locale. Ne certăm între noi din motive închipuite. Și fiecare dintre noi are dreptate. Așa pornesc toate conflictele – și cele verbale și cele armate. De la aparenta dreptate pe care fiecare dintre noi, consideră că o are.

Voi termina această postare într-o notă un pic mai veselă. Cu un banc al unui terorist ajuns în România. Cu astfel de lucruri nu este de glumit, dar măcar zâmbetul pe buze să îl avem, dacă altfel nu putem influența evenimentele ce au loc în lume.

” Zalutăm cu rezbekt Jefu – Aderizat la România cu bomba la valiză ascuns, tregut fără problem control la aerobort. Păstrat dolar american blestemat, bentru construi aigea bomba, dat jumătate la taxi, jumate furat țigan din buzunar.

Îndâlnit frate Ahmed, batron magazin, ajudat la mine. Discutat cu el plan bombă, consumat egler broaspăt, intoxicat cu zalmonel, noi ajuns la sbital, doctor român durut la cur, noi luat cur fok.

Jefu, gu bomba praf antrax nu putu făcut la România, cineva furat antrax, deci îngercat plan bomba cu bum-bum…! Mutat apartmanet frate Ahmed, adus mult frumos aminte de țara mia, fără apă la robinet, geamm sparte ca la Beirut, tigle kăzut cap, când vând bate.

Urmărit PROTV emiziune explozia camion azotat, făcut frică la mine. Aștia români are tupeu nu glumă! Urgent trebuie recrutat, jefu! Bomba azotat mare efect aveam! Inderesat pilotat avion bentru lovit glădire la român. Văzut delevizor, aparat MIG brăbușit singur în ogor la țăran, plus țăran român stricat singur glădire, adormit beat, țigară abrinsă, murit soacră, făcut chef mare la ei….

Dragă jefu, gineva furat la mine gas păstrat pentru bus la bomba, iar azeară, gând ieșit cumbărat baclava, exblodat butelie la barter. Aicia la România, mult cretin! Zbierat, zgubat la sân, căcat be mine de frică! Jefu mă îndorg acasă! Asta români nu are nevoie de terorism, face singur treaba!”

Războiul este o lecție a istoriei, pe care niciodată popoarele nu și-o amintesc îndeajuns! ” – Benito Mussolini

The post Moartea vine din Siria dar la noi nu ajunge! appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Seva lor stă în ură, în dispreţul faţă de tot ceea ce nu este ca ei. O ură care îi face să comită crime în numele nu ştiu cărei cauze nobile, doar de ei ştiută. Dar oare, ce cauză poate fi nobilă, în momentul în care, pentru a o atinge, trebuie să moară oameni nevinovaţi ? Din păcate, libertatea a rămas doar aparentă, în prezenţa unor astfel de oameni. Şi aici nu este vorba doar despre Franţa, este vorba despre umanitatea întreagă, acolo unde oamenii cred în valorile ce stau la baza vieţii liniştite.

Ceea ce m-a şocat cel mai tare, a fost o poză, ce din păcate, în scurt timp va deveni probabil virală. Este vorba despre o poză cu un copilaş acoperit pe caldarâmul unde s-a produs masacrul şi lângă el, păpuşa. În poza asta am văzut practic întreaga scenă petrecută acolo. Am văzut drama în care a ajuns umanitatea, când nişte descreieraţi omoră viitorul plin de viaţă. Poza, rezumă într-un mod brutal că inocenţa, puritatea, curăţenia sufletească, vor fi puternic ameninţate cu dispariţia. Am ajuns într-un punct în care, dramatismul a ajuns o obişnuinţă a zilelor noastre, am ajuns în situaţia în care moartea să fie lângă noi.

La Nisa nu au murit doar 84 de oameni şi au fost răniţi alţii 120. Aceşti oameni reprezintă o nouă jertfă a modernităţii şi a permisivismului faţă de oameni care nu au nimic uman în ei. Prin fiecare dintre cei care au murit, a mai murit puţin din libertatea aparentă de care avem senzaţia că ne bucurăm. Din păcate terorismul nu va face altceva decât să şubrezească securitatea oamenilor şi a societăţilor în general. Doar nişte inadaptaţi pot recurge la crime, doar pentru că nu pot respecta regulile după care funcţionează alţi oameni diferiţi de ei.

Teroriştii nu sunt altceva decât indivizi atribuie puţină valoare vieţii omeneşti şi au senzaţia că în mâinile lor stă diferenţa dintre viaţă şi moarte. Sunt oameni care se cred “Dumnezei” şi care cred cu tărie în prostia asta. Şi totuşi de ce astfel de oameni nu sunt limitaţi în mişcări? De ce pot circula liber peste tot în lume? De ce astfel de oameni  nu sunt prinşi şi privaţi de libertate pe viaţă. Mă refer la faptul că astfel de celule trebuiesc arestate încă înainte de a săvârşi astfel de fapte urâte.

Indiferent de religia fiecăruia, îndiferent de divinitatea în care oamenii cred, toţi profeţii importanţi ai spiritualităţii au vorbit despre dragoste. Depre iubirea între oameni şi despre umanitate, despre principii morale, despre valori ale vieţii. Şi totuşi de ce s-a ajuns la atâta ură, la atâta duritate între oameni? De ce trebuie să cadă atâtea vieţi, în numele unui război inventat şi nevăzut? Până când trebuie să mai moară copii, oameni de toate vârstele? Pentru ce?

Dumnezeu să ierte victimele atentatului de la Nisa. Iar celor răniţi să le dea putere să treacă peste traumele fizice şi psihice. Iar noi, să ne oprim un pic şi să înălţăm o rugă şi un gând bun în memoria sufletelor nevinovate ce au murit pentru continuarea vieţii.

The post Ura, arma letală a terorismului appeared first on Durbaca Ionut Lucian.