Vreau să fiu un oarecare

Să știți că nu m-am transformat în Smiley și nu am început să cânt melodia ” Vreau să fiu un oarecare ”. Pur și simplu astăzi m-am trezit cu propoziția asta în minte. Nu mă întrebați de la ce mi se trage, nici eu nu știu. Dar, mergând pe firul gândului meu am ascultat melodia cu pricina. Mai bine zis am citit versurile melodiei. Pentru că reprezintă foarte bine o filosofie pe care și eu o agreez. Indiferent de cât de cunoscut ești sau vei deveni, e bine să îți păstrezi aceeași calitate umană și același mod de a fi. De cele mai multe ori e bine să fii un oarecare, un ins amestecat în mulțime, un om simplu. Chiar dacă ești plin de calități și oamenii te ridică în slăvi.

Vreau să fiu un oarecare

Trăim în vremuri în care numele vinde. Și de multe ori vinde liniștea celui care devine cunoscut, vinde intimitatea omului care poartă numele. Nu de puține ori, ieșirea în evidență a oamenilor cunoscuți, le vinde și sufletul. Uitați-vă la oamenii care sunt cunoscuți și veți observa că sunt obosiți de atenția care li se acordă. Sunt terminați de faptul că tot timpul trebuie să fie țiplă, să nu greșească, practic să înceteze să mai fie oameni. Pentru că nu este om care să nu greșească.

A fi un oarecare înseamnă în mare măsură să știi să fii modest, să fii conștient de faptul că ”renumele” pe care îl porți este vremelnic. A fi un oarecare aduce și liniștea ta și a sufletului tău. De ce trebuie să alergăm tot timpul după atenție? De ce trebuie să fugim după a ieși în evidență? Oare credem că suntem mai speciali dacă avem îndreptată asupra noastră atenția tuturor? Mai nou, de ceva timp ni se oferă modele, dar de cele mai multe ori, modelele care ar trebui să ne atragă atenția stau în umbră.

Dacă a fi un oarecare înseamnă să faci fapte bune și nimeni să nu afle, îndrăznește și fă-o. Fără televiziuni și fotografi după tine. Dacă a fi un oarecare înseamnă să îți trăiești viața în liniștea familiei, ia-ți o pauză din tot ce faci și odihnește-te. Dacă a fi un oarecare înseamnă să faci lucruri simple, pe care le fac toți oamenii, nu mai sta pe gânduri și acționează. Dacă a fi un oarecare înseamnă să fii uitat de lume și să ajungi într-un colț de natură, tu cu tine, mergi cu sufletul liniștit.

Nu uita niciodată că înainte de a deveni cunoscut ai fost un om obișnuit. De ce trebuie să te schimbi atunci când simți aerul vedetismului? Sau poate că adevăratul tău caracter este cel de acum, de când ești cunoscut. Fii drept indiferent dacă asta te face mai puțin plăcut în ochii celorlalți. Fii tu, mai ales că acum îți poți permite să fii așa cum ești. Nu ieși în evidență cu orice preț, pentru că s-ar putea ca ”vedetismul” să îți aducă mai multe deservicii.

Sau dacă tot ai ajuns să fii cunoscut în rândul mai multor oameni, caută să fii un model în adevăratul sens al cuvântului. Sunt sigur că suntem cu toții sătui de modele de carton, umflate artificial cu pompa. Ai ajuns la un nivel al notorietății la care ai visat – încearcă să schimbi oamenii în bine prin exemplul tău. Preferă să fie cât mai mulți oameni frumoși, chiar dacă asta înseamnă ca tu să devii un oarecare. Vei fi un oarecare ce a startat o tendință în bine. După, te poți retrage liniștit, convins fiind că ai schimbat viețile oamenilor în bine.

România de asta are nevoie – de cât mai mulți oameni oarecare modele pentru ceilalți. Pic cu pic se face mare. Societatea românească poate fi modificată în bine și de la tine, cel care ai ajuns ”vedetă”. Pentru că în momentul în care ai dorit să ajungi cunoscut ți-ai asumat faptul că trebuie să fii un model pentru alții. Sau cum se mai spune acum, un trendsetter. A deveni mai mult decât un oarecare, implică și o responsabilitate socială mai mare. Ai ajuns în punctul în care poți schimba lucrurile în bine. Fă-o.

Calitatea umană se vede și dacă ești pe culmile succesului și dacă ești un oarecare. Asta ar trebui să fie adevăratul tău crez. Să îi înveți pe cât mai mulți ce înseamnă calitatea umană. Crede-mă că la un moment dat poți să te retragi în glorie și cu sufletul împăcat. Nu uita că la sfârșitul vieții tale vei muri în liniștea singurătății. Chiar dacă ai fost simplu om sau vedetă.

”Oricâţi bani ar plăti şi ar învăţa, nimeni nu îşi doreşte cu adevărat să fie nici telepat, nici super-empat, nici cititor al gesturilor şi mimicii, câtă vreme asta îl pune în dificultatea de a rămâne în adevăr şi în sine însuşi, cât mai simplu. Când ştii căcineva îţi spune de bine, dar gândirea lui în mişcarea privirii arată contrariul, iar emoţia lui de dispreţ îi curge prin toţi porii, rişti să devii un om foarte hain, saudimpotrivă, un iertător al întregii rase umane. Deci ce este cunoaşterea şi trăirea înspirit? un fel de blestem de a nu fi vrut să fii simplu om.” – Dharma K. Tchobansky.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.