Sursa foto: www.desprecopii.com

Ca orice copil, fiică-mea se uită și ea la desene animate. Mai mult sau mai puțin decât alți copii. Și printre periplurile ei pe canalele de desene animate, este targetată de .reclamele ce rulează pe canalele pentru copii. Este un receptor ce poate influența decizia de cumpărare a părinților. Doar că, fiică-mea tot urmărind reclamele de la televizor și probabil făcând conexiunile cu realitatea – văzând păpușile din reclame la alți copii, a ajuns la o concluzie de un realism zdrobitor. Și m-am trezit că la un moment dat a venit la mine și mi-a zis: ”Tata sunt foarte supărată. La televizor, oamenii mari ne mint cu reclamele la jucăriile pentru copii. Caută să ne păcălească, doar să convingem părinții să ne cumpere acele produse. Pentru că, am văzut la alți copii păpușile….. și nu fac deloc ceea ce spun în reclamă”.

A fost primul semn arătat de fiică-mea că percepe reclamele aducându-le în realitatea ei zilnică, în joacă ei. Și asta mi-a demonstrat mie ca și om ce activez în zona publicității că mesajele care nu sunt sincere tind să facă mai mult rău brandului pe care îl ai. Fie și o mică exagerare asupra calității produselor tale te poate face să pierzi încrederea celor care le vor testa. Dacă a sesizat acest aspect un copil, vă dați seama cam cum gândesc adulții? O singură dată cumpără produsele tale, după care i-ai pierdut – dacă exagerezi voit.

O altă situație sesizată de fiică-mea a fost zilele trecute, urmărind reclama la unul din operatorii de telefonie mobilă. În respectiva reclamă, voice-over-ul spunea că ai un telefon mobil la 0 euro, dacă vii până la nu mai știu ce dată. După ce a urmărit reclama vine la mine și îmi spune: ”Tata nu este așa, că acum îți spune că iei un telefon mobil cu zero lei și când ajungi acolo te costă mai mult?” Nu am putut să o contrazic – pentru că, într-adevăr costul telefonului era mai mare de zero lei – trebuia să îți faci abonament pe 2 ani de zile, de minim 11 euro parcă. Fiică-mea a observat că informația din clipul video este un pic diferită de ceea ce se întâmplă în magazinul dealerului.

Așa că dragi publicitari, dragi oameni creativi, oricât de mult ați dori să hiperbolizați calitățile unui produs, gândiți-vă la reacțiile oamenilor a căror atenție doriți să o atrageți. Pentru că există posibilitatea ca aceștia să fie dezamăgiți de omiterea unor informații din mesajul publicitar, sau de prezentarea unui adevăr trunchiat. Și asta se întâmplă o singură dată. Nu îi mai întoarceți înapoi. Ba mai mult aceștia vor duce părerea lor despre brandul vostru și altor oameni. Așa că nu aveți altă șansă să creșteți produsul, decât să fiți sinceri cu voi și cu potențialii voștri clienți.

De cele mai multe ori, publicitatea văzută prin ochii unui copil este foarte simplă. Și așa ar trebui să fie. Noi, în schimb, o complicăm fără să fie nevoie. În goana după rezultate, profit și targete. Asta dacă nu avem o strategie în pași mici pe termen mediu și lung. Experiența îmi spune că brandurile cele mai sănătoase sunt cele care au avut o strategie de transmitere a informațiilor corecte către potențialii lor clienți. Și care au știut că arderea de etape nu este sănătoasă pentru ele. Au mers în pași mici dar siguri. Și au reușit să reziste pe piața locală/regională/națională un anumit număr de ani – de cele mai multe ori din două cifre.

The post Publicitatea prin ochii de copil appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Creierul nostru funcționează ca și un calculator, pe baza unor programe pe care ni le-am setat singuri, sau pe care ni le-au setat alții în școală, societate, etc. Și analizăm informațiile pe care le primim, în baza acestor progrămele ale creierului nostru. Realitatea poate diferi de la un om la altul – depinde din ce unghi privești și care sunt principiile și valorile după care te ghidezi. Iar aevărul poate diferi, în funcție de percepția și propria ta părere. Există doar câteva adevăruri care nu pot fi contrazise, pentru că după ele s-a ghidat întreaga lume până acum. Și au funcționat. În rest, falsitatea sau adevărul unor știri sunt lucruri pe care oricum le-am interpreta e posibil să fim în eroare.

Manipularea psihologică este un tip de influență socială care urmărește schimbarea percepției sau comportamentului celorlalți cu ajutorul unor tactici ascunse, amăgitoare sau chiar abuzive. Pentru că manipulatorul își urmărește doar propriile interese, deseori în detrimentul altora. Și acestea pot fi metode exploatatoare, imorale și înșelătoare. În lumina ultimelor evenimente, ce au avut loc în ultimele luni, în România, putem afirma cu siguranță, ce parte a dorit să manipuleze și care a fost de partea adevărului? Indiferent de răspuns, va fi o altă parte care va considera ca adevăr, exact răspunsul opus. Pentru că, perspectiva adevărului unor întâmplări poate fi diferită. La fel și interpreatarea cauzei ce a stat la startarea evenimentelor. Poate că din această cauză au fost și războaiele tăcute dintre diferitele pături sociale ale României.

E bine ca știrile, evenimentele și tot ceea ce se întâmplă în România să fie cât mai apropiate de adevăr. Sau să fie cât mai aproape de adevărul acceptat tacit de toți oamenii care trăiesc în România. Dar, cum nu putem afirma că adevărul este unul singur, măcar să se prezinte opinii diferite, păreri aflate în contradicție, fără a se încerca să se schimbe părerea receptorului – iar receptorul să fie lăsat să tragă propriile concluzii și să aibă propria părere. Fără să fie influențat sau manipulat. De nici o parte a presei, indiferent de numele pe care îl are canalul media care difuzează știrile.

Sunt câțiva oameni care au studiat manipularea și au ajuns la o serie de concluzii. Și aici am să vorbesc despre Braiker și Simon. Braiker a ajuns la concluzia că manipulatorii își controlează victimile prin – recompensa pozitivă (lauda, simpatia superficială, râsul sau zâmbetul forțat), recompensa negativă (urlatul, amenințarea, șantaj emoțional, etc), recompensa parțială (pentru a crea sentimentul de nsiguranță și frică – astfel încât să poți fi controlat).

Simon a găsit mai multe tehnici de manipulare și câteva dintre ele le putem observa și în evenimentele ce au loc în România. Le voi enumera aici, lăsând la latitudinea voastră concluziile: minciuna (prezentarea inversă a situațiilor reale), minciuna prin omisiune (prezentarea adevărului trunchiat, lăsând intenționat la o parte o serie de întâmplări), negarea, minimizarea sensului negativ al acțiunilor, atenția sau neatenția selectivă, diversiunea, evaziunea, intimidarea mascată (amenințările voalate), rușinarea, interpretarea rolului de victimă, proiectarea vinii, simularea inocenței, simularea confuziei, afișarea furiei.

Manipularea are loc peste tot și mai mult sau mai puțin, cu toții am trecut prin momente în care am fost manipulați sau am manipulat. În funcție de interesele pe care le are, un om guvernat de principiile manipulării, va folosi toate tehnicile pentru a ajunge acolo unde își dorește. Din păcate în România nu știi în cine să mai ai încredere – informațiile care vin înspre noi, vin din direcții diferite, prezintă aceeași faptă din unghiuri diferite, cu optici diferite. Fie că discutăm despre internet, sau despre TV, informațiile sunt prezentate diferit, în funcție de interesele fiecărui vehicul media. Așa că, una dintre cele mai utile metode de a nu ne lăsa manipulați, este ca atunci când vrem să ne informăm, să căutăm aceeași știre, prezentată de 3 vehicule media diferite și mai apoi să tragem singuri concluziile.

Suntem posesori de creier și de suflet. Ne guvernăm după principii diferite, normalitatea o percepem în funcție de valorile pe care le avem în viață și nimeni nu ne poate spune care este adevărul nostru. Spălatul pe creiere este un spot practicat din ce în ce mai mult în România – de absolut toate părțile implicate în diverse evenimente ce au loc în România. Știți vorba aia ” un popor fricos, sărac și care este nesigur, poate fi condus mai ușor – și poate fi mai ușor de manipulat” – indiferent de culoarea politică a celor care ajung la conducerea țării. Din păcate, toți cei care ajung în funcțiile importante din România, își urmăresc propriile interese și nu interesele poporului. Oricât ne place nouă să credem că sunt orientați spre nevoile poporului, ne amăgim singuri. Încă nu s-a născut omul care să se lase pe el și să se dedice poporului și neamului românesc.

Herbert Marcuse avea o întrebare: ” Poți oare să faci într-adevăr distincție între mass-media ca un instrument de informare și divertisment și ca un agent de manipulare și de îndoctrinare?” Răspunsul poate fi găsit de fiecare dintre noi, dar să ținem cont de faptul că adevărul nostru nu este același cu al tuturor. Și e bine să ascultăm toate punctele de vedere, chiar dacă nu rezonăm cu ele. Așa putem să nu cădem în eroarea de a aplica adevărul nostru tuturor.

The post Manipulare manipulare dar să știm și noi appeared first on Durbaca Ionut Lucian.