Sunt persoane care fac adevărate drame dacă partenerul uită că în zilele dragostei trebuie să vină cu un buchet de flori minim. Consideră că nu mai există sentimente și că în inima partenerului a apărut altcineva. Este frumos să dăruiești flori, zâmbete, sentimente, dar nu doar astăzi. Oare când vom realiza că iubirea este comercializată intens pentru obținerea de profituri? Trebuie să avem o dată fixă la care să ne afișăm sentimentele față de persoanele iubite? Nu știu de ce am senzația, dar parcă iubirea a devenit un sentiment robotizat – an de an, în anumite zile ale anului ne activăm dulcegăriile.

Ieri văzusem o statistică ce scotea în evidență abuzurile violente pe care trebuie să le suporte o parte dintre femeile din România. Oare acolo dragostea cât costă? Sau, în timpul anului când există tensiuni între parteneri, nu trebuie să existe sentimentul iubirii și al iertării? Realitatea spune că dragostea este costisitoare în România – mai ales dacă privim rata divorțurilor. Repet, ceva îmi dă cu virgulă. De fapt, dacă stau și mă gândesc mai bine, într-o societate axată pe profit, este normal ca și dragostea să ajungă să fie vândută. La bucată sau en-gros.

Dramele se întâmplă și astăzi, femeile și bărbații vor suferi și astăzi. În unele situații dragostea va fi pusă și astăzi pe pauză. Nu se oprește timpul în loc și dintr-o dată toată lumea este cuprinsă de fiorul dragostei. Astăzi nu este prima zi în care apar fluturii în stomac – mai ales în familiile care se chinuie să pună ceva de mâncare în farfurii. Ne mințim des și fără să clipim. Falsitatea va fi des întâlnită astăzi pe la chioșcurile de flori. Unii nu știu că mărimea buchetului nu este tot timpul direct proporțională cu dragostea reală.

V-ați întrebat vreodată care este secretul cuplurilor de bătrânei care se mai țin de mână și după zeci de ani de la prima lor întâlnire? Credeți că ei așteptau o zi specială să își declare iubirea? Dragostea lor este neprețuită pentru că a fost construită pe o temelie solidă – cărămidă peste cărămidă. Au trăit și ei drame, s-au certat și ei cu siguranță, dar au știut că să își păstreze sufletele unite indiferent de vremuri. Ei nu au făcut comerț de sentimente și nu și-au cumpărat dragostea celuilalt. Pur și simplu și-au construit relația pe sentimente curate.

Este frumos să iubești – să nu mă considerați un Greanch al zilelor de dragoste. Dar, asta nu înseamnă că trebuie să facem concurs viteză pentru a cumpăra dragostea de la tonete sau magazine. Nici măcar nu ar trebui să ne supărăm dacă cel de lângă noi nu vine cu niciun mic cadou. Prezența lui/ei în viața noastră ar trebui să fie cea mai bună dovadă de dragoste pentru noi. Și confirmarea faptului că avem lângă noi un suflet ce va sta și la bine, dar mai ales la greu. Dragostea noastră ar trebui să fie clădită în fiecare zi și în fiecare ceas. Dacă ne duce la Paris înseamnă că ne iubește mai mult, decât dacă ne scoate la o plimbare în parc? Fiecare știe propriul răspuns la întrebarea aceasta, dar nu uitați că adevăratele sentimente nu sunt fiscalizate.

Nu intrați în jocul economic al acestor zile doar pentru a fi în trend. Puteți să vă declarați dragostea în mod constant și în alte zile. E recomandat să cumpărați câte un fir de floare în fiecare zi. Câte un sărut în fiecare zi reduce riscul distanțării. Iar discuțiile sincere avute în momentele de cumpănă, purtate cu mult calm, sudează cuplul. Dragostea față de cel de lângă voi poate fi arătată și prin gesturile mici. Oare care este diferența între a te juca prin părul ei/lui și inimioara de pluș de la tonetă? Sau, nu valorează mai mult o îmbrățișare de un minut față de un buchet de trandafiri luat la înghesuială?

Fiecare își trăiește povestea de dragostea după cum simte și după cum dorește. Dar, poate că dacă nu am mai comercializa dragostea, am descoperi că suntem în stare de sentimente reale. Trăite în ritmul nostru, al fiecăruia dintre noi și nu în ritmul impus de vremuri. Dragostea nu se termină când se închid tonetele sau ofertele la inimioare. Ea va continua și mâine și peste un an, recomandat toată viața. Sau cel puțin așa ar fi sănătos să fie. Dragostea nu trebuie ambalată în lucruri costisitoare pentru a fi sinceră. Să nu uitați asta. Probabil că o știți, dar vreau doar să vă reamintesc.

„Dragostea adevărată e ca o stafie, toți vorbesc despre ea, puțini o văd cu adevărat.”  – Francois de la Rochefoucauld

The post Mă iertați – cât costă dragostea? appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

De pe la începutul acestui an economia noastră a dat semne de gripare. Cu toate creșterile anunțate de instituțiile abilitate, în forța de cumpărare a populației se observa o scădere. Și asta o simțeai și încă o simți în modul în care majoritatea oamenilor au continuat și continuă să își facă achizițiile. De la începutul anului, în zona imobiliară prețurile au început să tot crească, fără o bază reală. Vă mai aduceți aminte ce prețuri erau la imobile în 2008? Și ce a venit după s-a numit criză. Una dintre cele mai urâte crize prin care am trecut cu toții. Ce se întâmplă acum cu prețurile imobilelor? Sunt pe creștere – nu aș vrea să am dreptate. Dar, dacă comparăm cu 2008 știm cam ce urmează.

Cursul euro a luat-o razna. Același lucru s-a întâmplat și în 2008. Leul s-a devalorizat și a scăzut puterea de cumpărare a noastră, a tuturor. Ce înseamnă asta? Păi dacă cursul euro crește, aduce după scumpiri în lanț. Mai mult ca sigur benzina și motorina se vor scumpi. Și cum majoritatea produselor sunt transportate din punctul A în punctul B, automat și prețul acestora va suferi modificări. Ceea ce înseamnă că vom avea mai puțini bani în buzunar, sau că vom începe să renunțăm la cheltuielile nefondate. Sună pesimist știu, dar dacă în 2018 va veni criza, pentru a rezista vom fi nevoiți să facem ajustări de bugete. Mai mari sau mai mici.

Crizele sunt ciclice – cel puțin așa scrie în manualele de economie. Și nu înțeleg cum de cei din Ministerul Economiei și din Guvern nu știu treaba asta. Pentru că lucrurile sunt legate una de alta. Politicile fiscale dintr-un stat întăresc sau slăbesc instituțiile statului din punct de vedere economic. Cumulat cu măsuri ce destabilizează piața se va produce o instabilitate la nivelul întregii țări. Și asta se va reflecta – ghiciți unde? Da, în buzunarul fiecăruia dintre noi. Pentru că, din păcate, cu toții suntem actori în economia românească. Consumul individual se va diminua și banii nu vor circula.

Scenariile de mai sus sper să rămână la stadiul de scenarii pesimiste. Iar noi să fim cel puțin la fel ca acum – la fel de sănătoși, la fel de cu buzunarele pline. Dar, tare mă tem că la anul vom participa la cursuri de supraviețuire în caz de criză economică. Și vor apărea coacheri care ne vor spune cum au reușit ei în criză. Iar noi ne vom uita la noi și vom zice – ” mamă ce prost am fost”, fără să vedem că de fapt criza ne-a făcut mai puternici. Cel puțin din punct de vedere al principiilor de viață.

Devine din ce în ce mai clar că oamenii uită repede – nu au trecut decât 10 ani de la precedenta criză. La fel de adevărat este și faptul că nu învățăm din greșelile trecutului – și asta se observă în modul nostru de a nu fi chibzuiți. Tot ce a mai fost va mai fi. Istoria se repetă și nu ne dăm seama de acest lucru. La fel și din punct de vedere economic. Atunci când vom învăța să citim cauzele vom ști când și cum vor apărea efectele. Poate că ar fi bine să începem să privim un pic mai atenți tot ce se întâmplă în România din punct de vedere economic. Asta, dacă nu vrem să fim prinși în offsaid iarăși de criză. Pentru că, fie că vrem, fie că nu, criza bate la ușă.

Până când va veni, mă puteți considera un pesimist și un depresiv. Dar, anul viitor, dacă va veni criza, să vă aduceți aminte că undeva prin noiembrie, era un ”nebun” care vorbea despre criză.

The post Criza și crizații appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Sursa foto: youtube.com

Pentru unii a fi puternic este echivalentul de a avea mulți bani. Pentru ei puterea se rezumă la mirosul banilor pe care îi au. Sunt pe principiul că suma de bani potrivită poate deschide și cele mai ferecate uși. Principiile sunt lucruri peste care pot trece cu ușurință, mai ales dacă sunt pe cale să câștige sume importante de bani. Asta îi face să aibă senzația că dețin controlul. Ceea ce pierd din vedere astfel de oameni, este faptul că banii vin și pleacă. La fel cum acum au bani de îi întorc cu lopata, la fel pot să se trezească peste noapte săraci lipiți pământului.

Mai sunt oameni pentru care puterea este dată de funcția pe care o dețin. Sunt oameni care bravează cu titlurile pe care le au în portofoliu. Și vor să li te adresezi cu șirul de titulaturi pe care le dețin. Îi vezi după atitudinea lor de înfumurați, după cum pășesc. Ei sunt cineva doar datorită titulaturilor dinaintea numelui lor. Pentru că, dacă stai să îi vezi cum se comportă din postura lor de zei închipuiți, îți dai seama ce fel de caractere au. Bineînțeles sunt și oameni frumoși care au muncit pentru titulaturile pe care le dețin. Dar, la acei oameni se vede din comportamentul lor că respectivele titulaturi au fost obținute prin muncă. La oamenii care au senzația că puterea le este dată de funcțiile pe care le dețin și de titulaturile pe care le au, se vede din modul în care se comportă cu oamenii aparent obișnuiți, ce fel de caracter au.

Puterea este prost înțeleasă și de cele mai multe ori ajunge în mâinile persoanelor nepotrivite. Pentru că, de fapt acele persoane sunt slabe și apanajul puterii vine să le acopere frustrările pe care le-au acumulat de-a lungul vieții lor. Și acum caută să plătească tuturor pentru că nu-i așa, ei au puterea în mâini. De foarte multe ori însă acești oameni sunt singuri. Pentru că ori sunt înconjurați de prieteni ai puterii lor, interesați de a obține anumite beneficii, ori sunt înconjurați de oameni care le fac pe plac, tocmai pentru a păpa niște firmituri din puterea lor. Sau pentru că în accepțiunea lor consideră că dacă se afișează cu un om perceput ca puternic sunt automat și ei puternici.

Adevărata putere însă este a celor care știu să se ridice atunci când au căzut. Adevărata putere este în mâinile oamenilor care ajută, tocmai pentru că au puterea să o facă. Oamenii cu adevărat puternici sunt oamenii care se lasă pe ei pentru a le face bine altora. Și care sunt conștienți de faptul că puterea dată de bani, funcții și toate titulaturile din lume este efemeră. Puterea adevărată o au oamenii care nu uită de unde au plecat, indiferent unde au ajuns. Puterea reală este a oamenilor pe care banii nu i-au schimbat, ci ei și-au păstrat caracterul lor bun indiferent de cât de mulți bani au ajuns să aibă.

Oamenii cu adevărat puternici sunt cei în a căror prezență te simți stingher. Și asta deși ei nu bravează cu puterea lor. Este ceva care te face să te simți stingher și nu îți dai seama ce. Țin minte și acum cât de stingher mă simțeam în prezența străbunicii mele de pe mamă – deși dacă o vedeați era o mână de femeie. Dar, deborda de putere și toată ființa ei te făcea să o privești cu respect. Asta deși era blândă, dar avea o blândețe care impunea respect. Poate că puterea unui om stă în bunătatea lui, în modul lui de a fi cu cei mai slabi decât el. Poate că puterea unui om stă în tot ceea ce lasă în urmă. Și de ce nu, poate că puterea reală este a acelor oameni care schimbă vieți în bine, tocmai datorită statutului social, banilor sau faimei pe care le dețin.

Puternicii, cum le spun eu, nu își doresc să iasă în evidență. Caracterul lor îi face să caute anonimatul, simplitatea. Un om cu adevărat puternic este acela care știe ce înseamnă modestia. Și care nu bravează cu cine este el. Tocmai pentru că își trage esența puterii din interior și nu din efemeritatea laudelor pe care le primește de la alții. Puternicii uită că au averi în conturi, caută să își facă prieteni printre oamenii simpli. Cei care simt că dacă ai bani, faimă, funcții deții puterea, de fapt sunt niște triști. Pentru că puterea lor este superficială și va dura strict cât vor fi bani în conturi, cât vor avea funcția pe care o dețin și cât va dura perioada în care vor fi cunoscuți.

” Cum este posibil ca unii oameni să fie atrași de atâta putere, încât atunci când rămân fără ea, li se prăbușește tot universul?” – Vaclav Havel

”Curajul, se pare, este puterea de a trece peste pericole, nenorociri, frică, nedreptate și de a continua totuși să-ți afirmi ție însuți că viața, cu toate necazurile și tristețile sale are un sens, chiar dacă uneori peste înțelegerea noastră, și că întotdeauna există un mâine.” – Dorothy Thompson 

The post Oamenii puternici și slabi appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

De ceva timp se simte în economia românească o contracție financiară. Plățile se fac mai greu, termenele de plată se respectă cu greutate. Și asta pentru că există o probabilitate destul de ridicată ca România să întâmpine dificultăți în ceea ce privește cash-ul disponibil. Economia reală nu este cea discutată la televizor și în dezbateri publice – economia reală se vede în toate relațiile economice pe care firmele le au între ele. Și atunci când nu ai un cadru legislativ care să te protejeze, ai toate șansele să dai faliment, angajații tăi să devină șomeri – și astfel pun presiune pe sistemul de protecție socială. Dacă mai adăugăm și îmbătrînirea accelerată a populației României și mărirea numărului de pensionari, putem să întrezărim un pic viitorul.

Dar haideți să spun câteva lucruri despre pensiile private Pilon II. Nu știu dacă știați, dar:

1. Sistemul actual de pensii este rezultatul unei reforme începute în 2007, ca răspuns la presiunile demografice și economice tot mai mari asupra sistemului public de pensii;
2. Pensiile private obligatorii sau Pilonul II au fost gândite în acest nou sistem ca o formă de economisire individuală, pe termen lung, cu obiectivul de a suplimenta veniturile la pensie;
3. În prezent, 5,1% din salariul brut, parte din contribuția către asigurările sociale plătite de angajator, se direcționează automat către fondul de pensii la care ați aderat. Acest procent a fost inițial de 2% și ar fi trebuit să crească cu 0,5% pe an, ajungând la 6,1% în 2016. Însă guvernele au amânat în mod repetat creșterea acestei contribuții din cauza presiunilor asupra bugetului public.
4. Contribuțiile încasate în contul fiecăruia de pensii private obligatorii sunt invsetite de compania asiguratoare, astfel încât economiile pentru pensia fiecăruia dintre noi, să obțină randamente pozitive. Cu alte cuvinte, să reușim să avem venituri mai mari la finalul contribuțiilor noastre.
5. Banii acumulați în pensia privată obligatorie, de-a lungul timpului și cei din investițiile făcute de compania asiguratoare, aparțin exclusiv titularului pensiei private. Suma integrală, cea care se va aduna până la vârsta legală de pensionare, va fi virată în contul tău personal. Sau va reveni moștenitorilor fiecăruia dintre noi.

Din păcate în ultimele săptămâni au exista discuții în spațiul public, prin care există posibilitatea de a se lua o decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private. Ceea ce mi se pare cea mai mare inepție și totodată un semnal de alarmă în ceea ce privește puterea economică a României. Din păcate asta se întâmplă atunci când, de-a lungul anilor, s-au perindat conducători care nu au știut cum să vină cu măsuri de accelerare a economiei. Și aici nu este vorba despre politică, ci despre măsuri economice ce trebuiau luate, astfel încât pe termen mediu și lung să nu existe pericolul intrării în colaps.

Tot din păcate, drepturile noastre de participanți la Pilonul II de pensii private, pot fi influențate de deciziile politice, precum:

• înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuției la fondul de pensii
• blocarea parțială sau integrală a virării acestor contibuții
• naționalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari

Cu alte cuvinte, riscăm ca drepturile noastre să nu mai fie respectate, pentru că politicienii și oamenii din conducerea țării nu știu cum funcționează economia reală. Deh, trebuie să susțină cineva pensiile nesimțite ale demnitarilor români, trebuie să acopere cineva găurile rezultate din tunurile financiare date în România și nu în cele din urmă, trebuie să plătească cineva pentru incompetența instituțiilor financiare ale statului de atragere a fondurilor europene. Din câte se pare vom ajunge în punctul în care vom strânge banii la saltea, tocmai pentru a nu pierde banii pe care fiecare dintre noi îi economisește cu chiu cu vai.

The post Pensiile private Pilon II se naționalizează? appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Când eram copil, așteptam Ajunul Crăciunului cu sufletul plin de speranță și de bucurie. Îmi aduc aminte că, dimineața, în ziua de Crăciun mă trezeam și primul meu drum era înspre brad, sau înspre locul în care trebuia să fie bradul. Iar atunci când descopeream o pereche de șosete, o pungă de bomboane, sau o carte de povești pentru copii. Nu erau cadouri mari, dar pentru sufletul meu de copil erau cadourile cele mai potrivite pentru acele momente. Era mult mai important că ziua de Crăciun mă găsea alături de cei dragi din familie și că toți ai casei erau sănătoși.

Sunt sigur că pentru mulți dintre voi, cei care acum aveți 30-40 de ani, Crăciunul vostru arăta cel puțin la fel. Dar parcă, atunci când noi eram copii, Sărbătorile de Crăciun puneau accentul mai mult pe relațiile dintre oameni și nu pe cadouri, puneau accentul mai mult pentru a fi împreună și nu pe a mânca în nesaț. Puneau accentul mai mult pe natură și mai puțin pe cumpărături. Îmi aduc aminte și acum de vacanțele petrecute la derdeluș,unde mă prindea și ziua de Ajun. Iar cum venea seara, ieșeam la colindat pe toată scara blocului. Pardon, pe scările blocurilor. Și atunci, aproape toate ușile se deschideau să primească colindători.

Astăzi, ușile stau închise, doar răzleț mai fiind câte una care se mai deschide. Acum, pe casa scării este rar să se mai audă copiii colindând în seara de Ajun. Parcă din ce în ce mai mulți oameni uită că un colind aduce bucurie și sentimente de împăcare. Și asta poate și pentru că din ce în ce mai mulți oameni se plâng că nu au bani să primească colindători, dar după sărbători aruncă kilograme de mâncare. Da, astăzi scările de bloc sunt mult mai triste în Seara de Ajun.

Crăciunul nu este despre mâncare, despre cadouri și despre cozi interminabile la hypermarket. Crăciunul nu este despre ce haine scumpe ne dorim să mai primim. Crăciunul nu este despre câți bani putem cheltui pe cumpărături. Crăciunul nu este despre agitația care este acum în oraș. Crăciunul nu este despre noi. Crăciunul nu este despre cum putem să ne îmbogățim încasările. Crăciunul este despre umanitate, despre acel sentiment de apartenență la familie, despre relațiile inter-umane și despre cum ne putem oferi ajutorul celor mai puțini norocoși. Crăciunul tău și al meu, al fiecăruia dintre noi, trebuie să fie despre sufletele noastre și despre cum putem să devenim mai buni.

Acum 20-25 de ani, Crăciunul era o sărbătoare a familiei, astăzi este o sărbătoare a timpului petrecut mai puțin în familie. Pentru că, dacă am socoti cât timp petrecem în trafic, cât timp petrecem la cozile din hypermarket, cât timp petrecem încercând să găsim cadouri, am ajunge la concluzia că nu ne mai rămâne timpul necesar propriei familii.

Moș Crăciun poate veni și cu un singur cadou pentru copiii tăi. Cel din inima ta. Fericirea lor nu stă în tabletele, sau jucăriile a căror reclamă o văd la televizor, ci în timpul pe care îl petreci cu ei și pentru ei. Ochii celor dragi ție nu licăresc la vederea fundițelor de la cadouri, ci licăresc pentru că te văd pe tine bine și sănătos. Crăciunul în ziua de astăzi este parcă prea mult dezumanizat și orientat spre partea comercială.

Noi avem norocul că știm cum ar trebui să arate Crăciunul, dar oare nu am putea să începem să le oferim aceleași amintiri pe care noi le-am avut și copiilor noștri? Despre asta ar trebui să fie Crăciunul. Despre ce sentimente ar trebui să primeze în sărbătorile de Crăciun și despre relațiile dintre oameni. Dincolo de cadouri, Moș Crăciun și daruri scumpe.

The post Crăciunul meu și-al tău appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Este modul meu de a mulțumi pentru tot ceea ce am și pentru tot ceea ce mi-a dăruit viața și Dumnezeu. Pentru că, din păcate suntem din ce în ce mai ancorați în grijile noastre zilnice, încât uităm să ne mai uităm și la oamenii mai năpăstuiți. În egoismul nostru suprem credem că totul ni se cuvine și că merităm din start o viață mai bună. Ba mai mult, celor necăjiți le punem etichete. Și de cele mai multe ori aceste etichete nu sunt meritate.

Anul acesta, după cum știți, împreună cu colegii din Kooperativa 2.0, Iași am ales să nu stăm deoparte. Și ne-am îndreptat pașii spre familiile din Casa Share. Pentru că, pe lângă ajutorul primit de la Bogdan Tanasă, acești oameni se luptă în fiecare zi pentru o viață mai bună. Iar ceea ce știe puțină lume, este că acești copii sunt sprijiniți să nu abandoneze școala, să își facă un rost în viață. Și după cum spune Bogdan, nu ai de unde să știi dacă peste ani, unul dintre acești copii nu va ajunge să te salveze dintr-un accident, sau nu va ajunge să te opereze cu succes.

Pe lângă ajutorul primit de la Carrefour Felicia Iași, și tu cel care mă citești poți să aduci zâmbetul pe buzele lor, al copiilor. Din puținul tău poți face o bucurie mare acestor copii din familiile Casa Share. Cu o jucărie pe care ai uitat pe mobilă, cu un dulce pe care îl poți da din toată inima. Sau cu puținii bănuți pe care te hotărăști să îi dai. Dacă te hotărăști să îi dai.

Și pentru ca să îți dau curaj, îți pot spune că și eu am ales să le ofer mici cadouri acestor copii. Din puținul familiei mele am ales să dau și lor. Pentru un zâmbet cald al copiilor, pentru zile mai puțin negre pentru părinți. Măcar pentru o perioadă mică de timp. Și crede-mă sunt oameni care nu stau cu mâna în sân și așteaptă să pice ajutorul din cer. Ci pun mâna și luptă pentru un viitor mai bun pentru ei și pentru copiii lor. Acolo unde se poate. Ca să îți dau un imbold îți arăt că se poate.

Așa că dragul meu cititor, dragul meu prieten, te îndemn să oferi din puținul tău și altora mai necăjiți ca tine. Și prima ocazie să faci o faptă bună poate fi în campania Share-uim Globuri cu Suflet. Sunt 11 familii, cu aproximativ 30 de copii de toți. Puținul tău cu puținul altui om cu suflet mare se face multul pentru aceste familii luptătoare.

Participă la proiectul social “Share-uim globuri cu suflet” colegii mei bloggerii: Constantin Ciobanu, Diana Elena Lupu, Florina Gabriela Pascariu, Ioana Dabija, Andreea Ignat, Costin Chirica, Gabriela Elena Mereuță, Bianca Ionel, Alexandra Ignat, Alexandra Alistar, Sorina Chirilă, Dragoș Bârgăoanu, Andreea Crețu, Matei Marian, Andrei Nistor,  Anda Elena Pintilie, Mihai-Alex Olteanu,  Simona Patras, Viorica Picincu, Roxana Ichim, Dana Burlacu Visternicu, Diana Catanoaia, Alexandra Bohan, Isabela Nitica, Alexandru Taradaciuc, Adelina Bohan, Irina Butnaru, Andrei Chisanovici

The post Și tu poți share-ui Globuri cu Suflet appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Dar înainte de a va seta obiectivele, stabiliți-vă instrumentele pe care le veți folosi în atingerea obiectivelor. Spre exemplu, dacă vă setați ca obiectiv să economisiți o sumă de bani, asigurați-vă că aveți resursele fizice și psihice pentru a vă duce la îndeplinire obiectivul. Pentru că atunci când îți stabilești un obiectiv, în fiecare zi trebuie să faci pași mărunți spre realizarea lui. Nu am să vă spun să vă puneți poze pe care să le vizualizați zi de zi – este mult mai important să vă creionați imaginea în mintea voastră și să vă imaginați în momentul atingerii obiectivului. Veți reuși în felul acesta să purtați tot timpul cu voi imaginea obiectivului și veți face tot timpul pași înspre atingerea lui.

Fericirea voastră va depinde de modul în care vă veți îndeplini obiectivul. Aveți grijă, pentru că de cele mai multe ori, eșecurile pe care le veți avea pe drumul înspre atingerea obiectivului vor avea toată șansa să vă demoralizeze și să vă bage în depresie. Asta dacă nu ați făcut și un plan pentru asumarea eșecurilor acțiunilor voastre. Pentru că da, din păcate, nu toate obiectivele pe care ni le stabilim în viață pot fi atinse fără nici o piedică, sau fără nici un pas înapoi. Uneori, atunci când vedeți că nu reușiți să mai înaintați, opriți-vă și făceți-vă o imagine de ansamblu asupra evenimentelor și piedicilor pe care le-ați întâmpinat. Ușor, ușor veți vedea ce trebuie să faceți pentru a vă atrage rezultatele dorite.

Veți întâlni mulți binevoitori care vă vor spune că nu veți reuși, că lor li se pare imposibil să mergeți înainte și să vă atingeți obiectivele. În momentul acela, transformați-vă în broscuța cea surdă și țintiți vârful drumului vostru, obiectivul. Și mergeți ușor, ușor în sus, mai poticnit, mai lin, așa cum reușiți voi să vă faceți drumul. Când mergem pe munte, avem parte de cărări batătorite, dar si de drumuri mai grele. Important este ca în nici un moment să nu uitați ceea ce ați stabilit că trebuie să reușiți.

Iar ca ultimă recomandare, trebuie să țineți cont ca atunci când ajungeți la obiectivul vostru, să vă uitați în urmă și să mulțumiți. În felul acesta veți reuși să vedeți de unde ați plecat, cum ați reușit să transformați piedicele în avantaje și cum ați reușit să nu țineți cont de binevoitori. Iar în momentul în care veți mulțumi divinității că a vegheat asupra voastră, toate apăsările pe care le aveți se vor risipi.

Nu renunțați la visele voastre, asta dacă acestea sunt stabilite corect – dacă visați să ajungeți pe Lună e un pic cam improbabil să vă atingeți visul.

The post Obiectivele se setează pentru a fi atinse appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

E o întrebare care stă pe buzele tuturor celor care activează în domeniul marketing-ului, sau al firmelor de advertising. Asta pentru că, în ziua de astăzi, bugetele de publicitate sunt din ce în ce mai mici, iar aşteptările sunt din ce în ce mai mari. Este de înţeles, pentru că, interesul firmelor şi al specialiştilor de marketing trebuie să fie atins – chiar şi prin reducerea bugetelor de publicitate.

Dar, totuşi ce canale ataci, unde îţi investeşti banii de promovare, astfel încât rezultatele să vină? E o întrebare la care vei primi răspunsuri variate, diferite în funcţie de oamenii pe care îi vei întreba. Specialiştii care se vor perinda prin biroul tău, îţi vor oferi multiple variante –  de la panourile stradale şi până la radio-uri cu audienţe bune, de la led-uri şi până la TV, de la print-uri şi până la online (social media). Toţi îţi vor spune că rezultatele vor veni de pe canalul lor media.

În industria publicităţii umblă vorba că “marketingul este un instrument prin care îţi atragi investiţille, iar din 100% buget de promovare 50% se duc unde trebuie, iar 50% se duc pe apa sâmbetei, dar nu vei şti niciodată care din cei 50% ajung să îţi aducă clienti. Tocmai de aceea trebuie investiţi toţi cei 100%.”. Dar ce te faci când tot bugetul de marketing este investit în instrumente care nu îţi aduc plus-valoare?

În Iaşi, majoritatea companiilor aşteaptă rezultate după o investiţie minimă şi pe o perioadă scurtă de timp. Aici nu vorbesc de canalele pe care merg. Dacă alegi să faci o campanie agresivă, timp de 1 lună, vei avea surpriza să îţi crească vânzările în perioada campaniei şi poate 1-2 săptămâni după, dar apoi vei observa că vei înregistra o cădere. Te vei întreba de ce – răspunsul este simplu – expunerea mesajului tău publicitar a targetat doar o parte din segmentul tău ţintă şi pe o perioadă scurtă.

Pentru ca brandul tău să fie prezent în piaţă şi să observi mişcări în vânzările de produse sau servicii, e ideal să ai o campanie de minim 3 luni de zile. Şi ce e mai important – nu investi toţi banii într-un singur canal media –  susţine campania pe cel puţin 2 instrumente de marketing. Poţi combina radioul cu online-ul; poţi combina print-ul cu Tv-ul; poţi combina radio-ul cu Tv-ul; poţi combina orice instrument de marketing cu activităţi de social media. Întotdeauna trebuie să susţii canalele media, pentru a targeta cât mai mult din segmentul tău ţintă. Şi nu te aştepta la rezultate imediate – sunt situaţii când după o campanie de 3 luni de zile, vei începe să vezi rezultatele. Vei avea surpriza, ca la un interval de 3 luni de zile de la terminarea campaniei încă să mai primesti feedback-uri.

Succesul campaniei tale depinde şi de forma şi conţinutul promovării pe care o vei face. Dacă în mesajul tău publicitar vei trece o adresă de web, care nu este bine optimizată şi nu are un design atrăgător, nu te aştepta să ai o îmbunătăţire a traficului. Dacă în mesajul publicitar promiţi o anumită calitate, caută să o respecţi – altfel vei risca să îţi pierzi clienţii. Dacă mesajul tău publicitar va fi original şi de impact, cu siguranţă că se va crea buzz în jurul firmei pe care o reprezinţi. Caută să faci mesajul publicitar cât mai veridic şi cât mai aproape de nevoile segmentului tău ţintă.

În momentul în care alegi canalele media pe care vrei să intri, caută să intri pe cele care au auditenţă sau vizibilitate sporită. Pe radio, încearcă să bagi banii în primele 2 radiouri care au audienţă; pe TV, caută să investeşti pe un canal local şi pe unul naţional cu staţie locală, pe print – caută să investeşti în cele care îţi oferă şi varianta online, iar pe partea de social media, încearcă să mergi pe facebook si bloggeri.

Poate te vei aştepta să îţi dau soluţia unei campanii de succes, dar nu o voi face. Din simplu motiv că nu există aşa ceva – fiecare campanie trebuie să aibă originalitatea şi specificul ei. Ce am observat în schimb, de când mă învârt în industria locală de publicitate, este faptul că o campanie originală şi gândită pusă pe minim 2 canale media aduce rezultate neaşteptate.

Dacă simţiţi că nu stăpâniţi foarte bine industria publicităţii, nu ezitaţi să apelaţi la agenţiile de publicitate din Iaşi. Veţi rămâne surprinşi de soluţiile pe care le vor găsi pentru voi şi firma voastră. Iar costurile nu sunt aşa de mari. Pe naţional din ce în ce mai multe firme mari caută să externalizeze departamanetul de marketing-publicitate.

Gândiţi campania ca şi cum voi aţi fi receptorii, apelaţi la specialişti pentru o campanie reuşită şi folosiţi întotdeauna 2 canale media pentru promovarea de care aveţi nevoie.

The post Cum să îţi faci reclamă…….. appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Prin periplurile mele în rândul oamenilor de afaceri din Iași, am reușit să observ tipurile de comportament ale mai multora dintre ei. De la atitudini de superioritate și până la confortul oferit de o discuție normală, între doi oameni normali, am încercat tot felul de experiențe. Iar de multe ori, am reușit să îmi păstrez calmul până la limita suportabilului, încercând să îmi mușc limba. Pentru că indiferent de ce cred eu despre interlocutorul meu, interesul amândurora este să obținem maximum dintr-o întâlnire.

Cu diplomație poți să îți aduci un interlocutor ostil, la propriile tale opinii, poți să îi deschizi ochii cu privire la unele mutări făcute în domeniul marketingului. Poți să îi arăți că a greșit în deciziile pe care le-a luat la un moment dat fără să observi reacții de supărare. Nu trebuie să jignești omul din fața ta, chiar dacă a preferat concurența la un moment dat. Cel mai bun mod de a câștiga un om de partea ta este să se ducă la concurență, să se convingă de calitatea serviciilor oferite de ea și să se întoarcă la tine.

Pentru un om de vânzări, pierderea unui client în favoarea concurenței, poate însemna un dezastru, dar lucrurile nu sunt chiar așa de sumbre. Prefer să am doi clienți veniți de la concurență, decât să am zece veniți din curiozitate la mine. Pentru că cei veniți de la concurență, vor fi ai mei pentru mult timp. Trebuie să fii diplomat și să știi să primești refuzurile cu zâmbetul pe buze. Chiar dacă la momentul respectiv, partenerul de discuție nu te va alege, fii sigur că te va recomanda altor prieteni și cunoscuți. Asta dacă chiar ți-ai făcut treaba cum trebuie și nu i-ai dat senzația că îți dorești doar banii lui.

Peste tot pe unde am lucrat în vânzări, am avut prilejul și oportunitatea de a lucra cu diverse tipologii de oameni. Unii dintre colegii mei puneau accentul pe rezultate imediate, rezultate care veneau, dar nu erau constante. Am avut colegi cărora le plăceau să calce pe cadavre și lucrul acesta se simțea în rândul clienților lor. De multe ori am avut de învățat – mi-am dat seama ce trebuie să nu fac la un moment dat față de un client.

Încercați să faceți următorul exercițiu: imaginați-vă că sunteți patroni de firmă și vin la voi doi oameni de vânzări, de la doi furnizori de publicitate. Unul dintre ei are o atitudine agresivă, aplecată către nevoia rapidă de a semna contractul cu voi, iar celălalt are o atitudine normală, calmă și este axat mai mult pe nevoia dumneavoastră. Pe care dintre ei îl veți alege ca și partener de afaceri, ca și vector de promovare a afacerii voastre?

Sau dacă vreți, imaginați-vă cum ar fi viața cu un partener/parteneră care încearcă cu agresivitate să își obțină propriile interese și cum ar fi cu un el/ea care să conviețuiască împreună cu dumneavoastră în interesul întregului vostru cămin. Multe lucruri se pot obține cu diplomație, chiar dacă inițial ai de pierdut. Pe termen lung efectele unei atitudini calme se vor vedea.

Din punctul meu de vedere, nu contează să fii un vânzător bun pe termen scurt, contează să îți păstrezi relațiile cu partenerii de afaceri pe termen lung, astfel încât să fii prietenul lor.

The post Diplomația vânzărilor appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

În ultimii ani, mulți dintre noi și-au schimbat comportamentul de consum atât de mult, încât au ajuns să cumpere totul dintr-un singur loc. Vechea piață a fost schimbată cu supermarket-ul, iar cheltuielile au crescut în loc să crească. Dar dacă ăsta este trendul, trebuie sa mergem in sensul curentului și nu împotriva lui – vrei să fimi catalogați drept înapoiați. Recunosc că de multe ori sunt și eu unul din acei oameni care vrea să facă economie de timp și se duce într-un singur loc de unde să se aprovizioneze.

Oare procedăm bine? Nu știu câți dintre voi și-au pus problema economiilor, atunci când se duc la cumpărături. Câți dintre voi ați făcut o comparație între prețurile de supermarket și cele de la vestitele tarabe. De cele mai multe ori veți rămâne surprinși de diferențele de bani în favoarea pieței. Aici nu mai vorbim și de faptul că ai un control mai mare asupra dorințelor tale – nu de puține ori se întâmplă ca în supermarket să te duci cu o listă și să te întorci cu mult mai multe cumpărături.

Când vine vorba de alimente, fructe și legume, varianta cea mai bună o reprezintă piața, locul unde te mai și poți târgui. Și nu de multe ori ai opțiunea de a alege produsele și de le gusta înainte. Ce poate fi mai frumos decât gustatul cașului de la oamenii din piață, sau alesul legumelor pe care le vei găti în zilele următoare.

Din păcate ne-am învățat prea comozi și vrem să obținem cât mai mult cu un efort minim. Dacă și în ceea ce privește cumpărăturile gândim în felul acesta, înseamnă că nu mai raționăm corect. Cei mai mulți dintre voi veți spune că sunt un pic în urmă cu tendințele, dar oare e chiar atât de rău să te întorci pe jos de la piață cu sacoșele pline de produse românești, de la țăranii noștri.

Și în piață, ca și în supermarket întâlnim din ce în ce mai puține produse românești, dar totuși ponderea lor este mai mare. Nu de puține ori când pleci dintr-un supermarket, pleci cu o durere de cap, care nu îți dă pace – o fi oare din cauza stimulilor ce îți vin din toate părțile?

Banii cheltuiți în supermarket se duc fără să îi simți – doar atunci când ajungi la casă îți dai seama de valoarea cumpărăturilor tale. La piață tu ai controlul banilor din portofel, iar cumpărăturile, de cele mai multe ori sunte cele de pe listă. De puține ori te întorci acasă cu mai mulți bani cheltuiți decât ce ți-ai propus. În piață nu te obligă ochii lumii să cumperi ceva ce nu îți trebuie, in schimb la supermarket dacă vezi pe cineva că a cumpărat un anumit produs, instinctiv duci și tu mâna spre produsul respectiv.

Supermarketul are rolul și locul lui, dar nu trebuie să devină o obișnuință mersul săptămânal acolo. Atunci când ești în fugă și în lipsă de timp, supermarket-ul este o binecuvântare, dar în rest e bine să te mai bucuri de frumusețea cumpărăturilor de la tarabă.

The post De unde vă faceți cumpărăturile? appeared first on Durbaca Ionut Lucian.