Acum să nu vă închipuiți că în carte veți găsi o rețetă perfect valabilă pentru fiecare. Mai degrabă veți găsi pași pe care Cezar i-a făcut spre a-i fi mai bine. Și nu doar din punctul de vedere al sănătății fizice, ci mai ales din punct de vedere al sănătății sufletești. Pentru că, atunci când sufletul îți este liniștit, întreaga ta ființă se liniștește. Și începi să vezi lucrurile cu alți ochi. Departe de a fi o carte religioasă, ” Calea Mea” este în primul rând o rețetă personală de a ne fi mai bine. Și trupește și sufletește.

Dieta lui Dumnezeu o poate face fiecare. Pentru că, oricât de mult am refuza să credem, lucrurile nu sunt întâmplătoare. Chiar dacă, din când în când ne răzvrătim, chiar dacă din când în când refuzăm, toate se întâmplă cu o precizie de ceas. Cezar și-a găsit calea la momentul lui. Așa cum fiecare dintre noi ne găsim calea la momentul potrivit. Mai devreme sau mai târziu, tuturor ne vin întrebări în gând, întrebări ce ne restartează viața. După cum spuneam, Cezar și-a găsit calea spre liniște trupească și sufletească. Și a spus-o în paginile cărții. Unii dintre noi se vor simți inspirați de cuvintele lui. Alții le vor primi cu scepticism. Fiecare după propriile convingeri de acum.

Am răsfoit un pic cartea lui Cezar și drept să vă spun m-am regăsit de multe ori în rândurile personale ale cărții. Poate și pentru că de multe ori m-am luptat cu greutatea, dar la nivel mental nu am fost pregătit. Pentru că, am aflat un lucru pe care nu îl știam. Indiferent de cât de mult slăbești, creierul tău va căuta să revină la greutatea setată de-a lungul timpului. Iar pentru a restarta creierul trebuie să faci altfel lucrurile. Pentru că, făcând aceleași lucruri și așteptând să ai rezultate diferite, se cheamă nebunie. Și pentru a lupta cu ispitele culinare, trebuie să îți cureți sufletul și creierul. Dacă vreți este vorba despre schimbarea totală a stilului de viață cu bune și cu rele.

Cel mai important este să depistăm momentul în care putem spune STOP stilului de viață pe care îl avem acum. Mai ales dacă acesta este unul care nu ne aduce mulțumire sufletească și trupească. Și ce este mai important – să fim singurii care decidem asupra momentului de a spune STOP. Neinfluențați de nimeni. Doar în acel moment, vom începe procesul ireversibil de a ne schimba. Fie că este vorba despre nutriție sau despre sănătatea noastră sufletească.

Recăderi vor fi, indiferent de cât de curajoși suntem. Și asta o spune și Cezar. Doar că, de noi depinde dacă acestea vor fi din ce în ce mai puține. Eu aș spune că atunci când vom reuși să ne întărim sufletul, vom începe să slăbim cu trupul. Sună ciudat, dar credeți-mă că am încercat la un moment dat și eu o rețetă asemănătoare și este cât se poate de adevărat. Atunci când sufletul mi-a fost tare, am reușit să ajung de la 105 kg, la 78 kg. Problema a fost că nu am fost destul de pregătit să nu recad. Pentru asta îți trebuie antrenament. Și Cezar ne dă câteva ponturi în ceea ce privește statornicia schimbării stilului de viață. Poate tocmai de aceea i se potrivește ca o mănușă, sintagma – dieta lui Dumnezeu.

Lucrurile sunt atât de simple, dar și la fel de complicate. Pentru că natura noastră umană este delăsătoare. De cele mai multe ori ne obișnuim cu un stil de viață comod, în care nu trebuie să renunțăm la propriile noastre plăceri. Chiar dacă acestea ne fac mai mult rău decât bine. Este atât de greu să renunțăm la mâncărurile gustoase și la viciile care ne satisfac nevoile fiziologice, dar care pe termen lung ne fac mai mult rău. Dacă am ști că renunțarea poate veni ușor, am fi mai perseverenți și mai deciși în acțiunile noastre.

Dacă nu mă credeți, puteți să luați cartea, să o citiți și să vă convingeți. Și ce este mai important – să aplicați puțin din ce spune Cezar în rândurile cărții sale. Merită – pe cuvânt.

The post Dieta lui Dumnezeu appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi voi vorbi cu multe zâmbete pe buze despre omul pe care am ales să îl creionez din perspectiva mea. Dacă îl cunoști destul de bine, nu ai cum să fii altfel decât zâmbăreț. Debordează de energie pozitivă și molipsește pe cei din jurul lui cu buna dispoziție. Eu pe omul ăsta nu l-am văzut trist, supărat, amărât, nici când trecea prin cele mai grele momente din viață. Astăzi îl vedem mereu zâmbind, dar nu i-a fost ușor. Prima dată l-am cunoscut prin 2010-2011 parcă. De atunci se reinventează continuu. A avut puterea să ia decizia de a face o schimbare în traiectoria lui profesională. Să facă ce îi place și să ofere amintiri prețioase celor care vin la el.

Eu îi spun OMUL zâmbet. Cel puțin eu, mă încarc cu multă energie când stau de vorbă cu el. 5 minute de discuție cu el îmi încarcă bateriile mai ceva decât o cană mare de cafea. L-am văzut mereu înconjurat de oameni și asta spune multe despre modul lui de a fi. Nu îți intră cu forța în viață – dar nu ai cum să nu îl agreezi, atunci când auzi cum vorbește pasiunea din el. Este tată de 3 copii – trebuie să recunosc – îi admir și pe el și pe soția lui, pentru puterea pe care o au – să facă față nevoilor celor 3 copilași. Probabil că de acolo își și încarcă bateriile și își ia și optimismul.

Se spune că zâmbetul vorbește mult despre posesorul lui. Zâmbetul este poarta către sufletul fiecărui om. Iar posesorii care au zâmbetul sincer sunt oameni cu suflet mare. La Paul Padurariu se potrivește perfect această zicală. Pentru că, de fiecare dată când am apelat la el nu s-a dat la o parte și a sărit în ajutor. Și asta o face nu doar cu mine. Sunt sigur că sunt mult mai mulți oameni în Iași care au beneficiat de ajutorul lui. Chiar dacă își câștigă pâinea din arta fotografică nu se dă la o parte de la nici un proiect pro-bono. Atunci când timpul îi permite.

Unii dintre voi îl cunoașteți foarte bine. Alții probabil că veți fi curioși să îl observați din umbră. Dar, lucru general valabil pentru Paul, îl reprezintă starea lui de bine pe care ți-o dă bonus, la serviciile pe care ți le oferă. Sunt oameni care fac lucrurile pentru că trebuie și sunt oameni care fac lucrurile din plăcere. Și din joacă. Dar se joacă cu profesionalism, iar ce iese din mâna lor poate fi considerată artă. Astfel de oameni este bine să întâlneşti cel puţin odată în viaţă. Din această categorie face parte şi Paul Pădurariu. Toate întâlnirile mele cu el au fost pline de voie bună şi zâmbete.

Paul poate fi un exemplu pentru noi toți de a ne urma visele. Orice sacrificii am face, oricât de greu ne-ar fi să ne urmăm visul, la final vom ajunge să ne vedem acolo unde ne-am visat. Cu perseverență, cu muncă și cu drag pentru ceea ce faci este aproape imposibil să nu reușești. Puțini știu că Paul a lucrat în domeniul bancar. A avut multe proiecte antreprenoriale care s-au realizat mai mult sau mai puțin. Dar a căutat să creadă că menirea lui este cu totul și cu totul alta. Și a luat la un moment dat decizia de a schimba cu totul macazul. Inițial și-a antrenat pasiunea, a învățat să fie mai bun, timid a intrat în visul lui. Iar visul a început să se îndeplinească. În pași mici, dar siguri, a devenit unul din oamenii care fac din plăcere ceea ce fac și câștigă și bani din asta.

Paul – bravo ție pentru modul în care știi să fii purtător de zâmbete sincere și baterie de încărcare pentru ceilalți. Ține=o tot așa. Sunt sigur că ai inspirat oameni în ceea ce privește optimismul și starea de bine. Ești cel mai bun exemplu că visele se pot îndeplini dacă crezi cu adevărat în ele. Poate că ai fi potrivit să vorbești și altora despre cum să creadă în visele lor, chiar și atunci când totul le este împotrivă. Pe curând Domnule Zâmbet :).

The post Oameni frumoși ai Iașului-episodul 9 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.