De pe la începutul acestui an economia noastră a dat semne de gripare. Cu toate creșterile anunțate de instituțiile abilitate, în forța de cumpărare a populației se observa o scădere. Și asta o simțeai și încă o simți în modul în care majoritatea oamenilor au continuat și continuă să își facă achizițiile. De la începutul anului, în zona imobiliară prețurile au început să tot crească, fără o bază reală. Vă mai aduceți aminte ce prețuri erau la imobile în 2008? Și ce a venit după s-a numit criză. Una dintre cele mai urâte crize prin care am trecut cu toții. Ce se întâmplă acum cu prețurile imobilelor? Sunt pe creștere – nu aș vrea să am dreptate. Dar, dacă comparăm cu 2008 știm cam ce urmează.

Cursul euro a luat-o razna. Același lucru s-a întâmplat și în 2008. Leul s-a devalorizat și a scăzut puterea de cumpărare a noastră, a tuturor. Ce înseamnă asta? Păi dacă cursul euro crește, aduce după scumpiri în lanț. Mai mult ca sigur benzina și motorina se vor scumpi. Și cum majoritatea produselor sunt transportate din punctul A în punctul B, automat și prețul acestora va suferi modificări. Ceea ce înseamnă că vom avea mai puțini bani în buzunar, sau că vom începe să renunțăm la cheltuielile nefondate. Sună pesimist știu, dar dacă în 2018 va veni criza, pentru a rezista vom fi nevoiți să facem ajustări de bugete. Mai mari sau mai mici.

Crizele sunt ciclice – cel puțin așa scrie în manualele de economie. Și nu înțeleg cum de cei din Ministerul Economiei și din Guvern nu știu treaba asta. Pentru că lucrurile sunt legate una de alta. Politicile fiscale dintr-un stat întăresc sau slăbesc instituțiile statului din punct de vedere economic. Cumulat cu măsuri ce destabilizează piața se va produce o instabilitate la nivelul întregii țări. Și asta se va reflecta – ghiciți unde? Da, în buzunarul fiecăruia dintre noi. Pentru că, din păcate, cu toții suntem actori în economia românească. Consumul individual se va diminua și banii nu vor circula.

Scenariile de mai sus sper să rămână la stadiul de scenarii pesimiste. Iar noi să fim cel puțin la fel ca acum – la fel de sănătoși, la fel de cu buzunarele pline. Dar, tare mă tem că la anul vom participa la cursuri de supraviețuire în caz de criză economică. Și vor apărea coacheri care ne vor spune cum au reușit ei în criză. Iar noi ne vom uita la noi și vom zice – ” mamă ce prost am fost”, fără să vedem că de fapt criza ne-a făcut mai puternici. Cel puțin din punct de vedere al principiilor de viață.

Devine din ce în ce mai clar că oamenii uită repede – nu au trecut decât 10 ani de la precedenta criză. La fel de adevărat este și faptul că nu învățăm din greșelile trecutului – și asta se observă în modul nostru de a nu fi chibzuiți. Tot ce a mai fost va mai fi. Istoria se repetă și nu ne dăm seama de acest lucru. La fel și din punct de vedere economic. Atunci când vom învăța să citim cauzele vom ști când și cum vor apărea efectele. Poate că ar fi bine să începem să privim un pic mai atenți tot ce se întâmplă în România din punct de vedere economic. Asta, dacă nu vrem să fim prinși în offsaid iarăși de criză. Pentru că, fie că vrem, fie că nu, criza bate la ușă.

Până când va veni, mă puteți considera un pesimist și un depresiv. Dar, anul viitor, dacă va veni criza, să vă aduceți aminte că undeva prin noiembrie, era un ”nebun” care vorbea despre criză.

The post Criza și crizații appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

S-a găsit sursa evaziunii fiscale din România – ouăle găinilor pe care le ai în curte. Și toate lucrurile pe care le faci de unul singur în casă, sau pe lângă casă. În ritmul acesta, politrucilor le va veni ideea de a impozita aerul, apa, timpul. Pentru că și acestea produc PIB indirect și nu sunt impozitate. De doare capul doar când îți dai seama că ai ghinionul să fii condus de oameni, cel puțin fără experiență. De suflet ce să mai vorbim. Sunt doar oameni puși pe căpătuială și îi doare în partea din dos de toți ceilalți. Românii obișnuiți sunt priviți doar ca potențiali contribuabili la impozitele statului. În România a devenit mult prea scump să trăiești. Dar nici să mori nu prea îți dă mâna.

Am ajuns să trăim într-o țară condusă de un Prim-ministru marionetă, aflat la cheremul unui mustăcios. Sunt zile în care, din disperare, oamenii politici certifică legăturile cu lumea interlopă. Și nici viitorul nu este unul strălucit  – dacă ținem cont de faptul că Ministrul Educației nu este în stare să fie coerent în declarații. Face gafe peste gafe cu o nonșalanță care te face să îți pui întrebarea legitimă, dacă gândește când vorbește. Cu un om politic care declară că benzina nu s-a scumpit, că plinul se face tot de aceeași sumă ca și până acum, ai senzația că sunt rupți de realitate. Dacă omul alimenta de 50 de lei și acum alimentează tot de 50 de lei. De aici se vede infatuarea cu care suntem tratați de acești oameni care se cred zeii României. Din păcate nu sunt decât zeii prostiei.

Dar să revenim la ouă și la săracele găini care falimentează țara asta. În condițiile în care ieri s-a surpat mina din Lupeni și un miner a murit din păcate, problema unor oameni politici vine de la ouă. În condițiile în care în anumite zone ale economiei încă nu se taie facturi, banii lipsesc din vina ouțelor din gospodării. În România ouăle sunt de vină că autostrăzile se surpă, ele sunt de vină și că fondurile europene nu sunt absorbite la un nivel care să ne permită dezvoltarea. Din păcate în scurt timp se va ajunge și la concluzia că ouăle sunt răspunzătoare și de lipsa banilor din piață. Și de creșterea ROBOR, și de creșterea cursului euro. De tot ce se întâmplă rău în România, ouăle sunt de vină.

Au mai scris și colegi de ai mei bloggeri ieșeni despre inepția de ieri. Dar, oricât de mulți am semnaliza că nu e normal, nu se va schimba nimic. Atât timp cât acei oameni politici nu sunt taxați la vot pentru acțiunile lor, nu se va schimba nimic. Oricât de revoltați vom fi pe ouăle lor politicienii vor crede că au dreptate dacă nu sunt pedepsiți. Din păcate România este într-o stare de amorțire și parcă nimic nu ne mai poate scoate din case. Nu îndemn la revoltă, dar atât timp când oamenii din vârful țării nu sunt responsabili, trebuiesc aduși la realitate.

Pentru că din birourile lor România se vede foarte frumos. În timp ce în stradă sunt bătrâni care caută să reziste vânzând verdețuri, ei se alintă cu bani enorm de mulți. În timp ce încă sunt oameni care nu au bani să își plătească facturile, ei merg în vacanțe scumpe. În timp ce în privat se muncește pe rupte pentru un salariu care să îți asigure subzistența, ei dorm în Parlament și în Guvern. În timp ce majoritatea oamenilor de rând caută să găsească soluții pentru ziua de mâine, ei nu știu cum să mai tragă bani din orice. Asta este România zilelor noastre, o țară care parcă nu reușește să se trezească din amorțire. O țară care parcă și-a pierdut busola și care încearcă să nu se scufunde cu tot cu oameni. Și asta pentru că în fruntea țării nu sunt oameni competenți. Cel puțin nu cei din față.

Ouăle vor rămâne în amintirea noastră colectivă – întâi am fost îndemnați să le numărăm, acum să le impozităm. Cumva are logică. Dacă nu știm numărul real al ouălelor nu putem ști cât s-ar strânge la bugetul statului. Pentru că din păcate problemele reale ale economiei românești și ale României în general nu interesează pe nimeni din factorii de decizie. La modul real. Aș vrea să văd și eu acțiuni care să fie direcționate înspre beneficiul românului de rând. Care să îl ajute să trăiască mai bine și care să nu-l mai facă să își dorească să emigreze.

Despre ouă și economie puteți citi și la Anda, o părere un pic mai altfel :).

The post Ouăle se întorc appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

De ceva timp se simte în economia românească o contracție financiară. Plățile se fac mai greu, termenele de plată se respectă cu greutate. Și asta pentru că există o probabilitate destul de ridicată ca România să întâmpine dificultăți în ceea ce privește cash-ul disponibil. Economia reală nu este cea discutată la televizor și în dezbateri publice – economia reală se vede în toate relațiile economice pe care firmele le au între ele. Și atunci când nu ai un cadru legislativ care să te protejeze, ai toate șansele să dai faliment, angajații tăi să devină șomeri – și astfel pun presiune pe sistemul de protecție socială. Dacă mai adăugăm și îmbătrînirea accelerată a populației României și mărirea numărului de pensionari, putem să întrezărim un pic viitorul.

Dar haideți să spun câteva lucruri despre pensiile private Pilon II. Nu știu dacă știați, dar:

1. Sistemul actual de pensii este rezultatul unei reforme începute în 2007, ca răspuns la presiunile demografice și economice tot mai mari asupra sistemului public de pensii;
2. Pensiile private obligatorii sau Pilonul II au fost gândite în acest nou sistem ca o formă de economisire individuală, pe termen lung, cu obiectivul de a suplimenta veniturile la pensie;
3. În prezent, 5,1% din salariul brut, parte din contribuția către asigurările sociale plătite de angajator, se direcționează automat către fondul de pensii la care ați aderat. Acest procent a fost inițial de 2% și ar fi trebuit să crească cu 0,5% pe an, ajungând la 6,1% în 2016. Însă guvernele au amânat în mod repetat creșterea acestei contribuții din cauza presiunilor asupra bugetului public.
4. Contribuțiile încasate în contul fiecăruia de pensii private obligatorii sunt invsetite de compania asiguratoare, astfel încât economiile pentru pensia fiecăruia dintre noi, să obțină randamente pozitive. Cu alte cuvinte, să reușim să avem venituri mai mari la finalul contribuțiilor noastre.
5. Banii acumulați în pensia privată obligatorie, de-a lungul timpului și cei din investițiile făcute de compania asiguratoare, aparțin exclusiv titularului pensiei private. Suma integrală, cea care se va aduna până la vârsta legală de pensionare, va fi virată în contul tău personal. Sau va reveni moștenitorilor fiecăruia dintre noi.

Din păcate în ultimele săptămâni au exista discuții în spațiul public, prin care există posibilitatea de a se lua o decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private. Ceea ce mi se pare cea mai mare inepție și totodată un semnal de alarmă în ceea ce privește puterea economică a României. Din păcate asta se întâmplă atunci când, de-a lungul anilor, s-au perindat conducători care nu au știut cum să vină cu măsuri de accelerare a economiei. Și aici nu este vorba despre politică, ci despre măsuri economice ce trebuiau luate, astfel încât pe termen mediu și lung să nu existe pericolul intrării în colaps.

Tot din păcate, drepturile noastre de participanți la Pilonul II de pensii private, pot fi influențate de deciziile politice, precum:

• înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuției la fondul de pensii
• blocarea parțială sau integrală a virării acestor contibuții
• naționalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari

Cu alte cuvinte, riscăm ca drepturile noastre să nu mai fie respectate, pentru că politicienii și oamenii din conducerea țării nu știu cum funcționează economia reală. Deh, trebuie să susțină cineva pensiile nesimțite ale demnitarilor români, trebuie să acopere cineva găurile rezultate din tunurile financiare date în România și nu în cele din urmă, trebuie să plătească cineva pentru incompetența instituțiilor financiare ale statului de atragere a fondurilor europene. Din câte se pare vom ajunge în punctul în care vom strânge banii la saltea, tocmai pentru a nu pierde banii pe care fiecare dintre noi îi economisește cu chiu cu vai.

The post Pensiile private Pilon II se naționalizează? appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

În ultimii ani, mulți dintre noi și-au schimbat comportamentul de consum atât de mult, încât au ajuns să cumpere totul dintr-un singur loc. Vechea piață a fost schimbată cu supermarket-ul, iar cheltuielile au crescut în loc să crească. Dar dacă ăsta este trendul, trebuie sa mergem in sensul curentului și nu împotriva lui – vrei să fimi catalogați drept înapoiați. Recunosc că de multe ori sunt și eu unul din acei oameni care vrea să facă economie de timp și se duce într-un singur loc de unde să se aprovizioneze.

Oare procedăm bine? Nu știu câți dintre voi și-au pus problema economiilor, atunci când se duc la cumpărături. Câți dintre voi ați făcut o comparație între prețurile de supermarket și cele de la vestitele tarabe. De cele mai multe ori veți rămâne surprinși de diferențele de bani în favoarea pieței. Aici nu mai vorbim și de faptul că ai un control mai mare asupra dorințelor tale – nu de puține ori se întâmplă ca în supermarket să te duci cu o listă și să te întorci cu mult mai multe cumpărături.

Când vine vorba de alimente, fructe și legume, varianta cea mai bună o reprezintă piața, locul unde te mai și poți târgui. Și nu de multe ori ai opțiunea de a alege produsele și de le gusta înainte. Ce poate fi mai frumos decât gustatul cașului de la oamenii din piață, sau alesul legumelor pe care le vei găti în zilele următoare.

Din păcate ne-am învățat prea comozi și vrem să obținem cât mai mult cu un efort minim. Dacă și în ceea ce privește cumpărăturile gândim în felul acesta, înseamnă că nu mai raționăm corect. Cei mai mulți dintre voi veți spune că sunt un pic în urmă cu tendințele, dar oare e chiar atât de rău să te întorci pe jos de la piață cu sacoșele pline de produse românești, de la țăranii noștri.

Și în piață, ca și în supermarket întâlnim din ce în ce mai puține produse românești, dar totuși ponderea lor este mai mare. Nu de puține ori când pleci dintr-un supermarket, pleci cu o durere de cap, care nu îți dă pace – o fi oare din cauza stimulilor ce îți vin din toate părțile?

Banii cheltuiți în supermarket se duc fără să îi simți – doar atunci când ajungi la casă îți dai seama de valoarea cumpărăturilor tale. La piață tu ai controlul banilor din portofel, iar cumpărăturile, de cele mai multe ori sunte cele de pe listă. De puține ori te întorci acasă cu mai mulți bani cheltuiți decât ce ți-ai propus. În piață nu te obligă ochii lumii să cumperi ceva ce nu îți trebuie, in schimb la supermarket dacă vezi pe cineva că a cumpărat un anumit produs, instinctiv duci și tu mâna spre produsul respectiv.

Supermarketul are rolul și locul lui, dar nu trebuie să devină o obișnuință mersul săptămânal acolo. Atunci când ești în fugă și în lipsă de timp, supermarket-ul este o binecuvântare, dar în rest e bine să te mai bucuri de frumusețea cumpărăturilor de la tarabă.

The post De unde vă faceți cumpărăturile? appeared first on Durbaca Ionut Lucian.