Acum ceva timp, mi s-a ivit posibilitatea ca familia noastră să fie personajul principal al unei sesiuni foto. Chiar dacă în prima fază am avut de lucrat cu timditatea fetelor mele în a le convinge, în cele din urmă am reușit ca împreună să ne oferim amintiri ce vor fi punte peste ani. Dar, nimic nu ar fi fost posibil dacă Omul Zâmbet nu și-ar fi răpit din timpul oferit propriului copil nou-născut și nu ar fi venit într-o zi de sâmbătă să ne fotografieze. Și pentru asta trebuie să îi mulțumesc. Cum, nu știți la cine mă refer? La Paul Pădurariu, omul din spatele aparatului de fotografiat, care a știut cum să ne facă să ne exprimăm sentimentele fără să vorbim. Prin filtrul aparatului foto.

Chiar dacă Iustina este mai timidă de obicei, ușor-ușor s-a simțit în largul ei, iar zâmbetul de pe buze ne-a oferit imaginea unui copil fericit. Și unde poate fi un copil mai fericit, dacă nu între proprii părinți. Ceea ce am simțit în momentul în care ne-am lăsat pozați, a fost mulțumire, împăcare și recunoștință pentru tot ceea ce avem ca și familie. O prietenă bună ne-a spus că fetița ei, privind pozele a spus că ” mami, uite ce frumoși sunt ca familie”. Poate că asta suntem, poate că Paul a știut să surprindă sentimentele dintre noi. Dar noi am fost doar fericiți și bucuroși că suntem unul lângă altul.

Peste ani sunt sigur că ne vom uita pe aceste poze și ne vom aduce aminte de tot ceea ce am trăit ca și familie. De la împliniri, la deziluzii, de la reușite, la eșecuri, de la perioadele fericite la perioadele de care nu vrem să ne aducem aminte. Și asta pentru că fotografiile ne vor aduce aminte de frumusețea zilelor pe care le-am trăit împreună. Dacă vreți, asta vreau să fie una dintre amintirile ce vor rămâne în mintea Iustinei toată viața.

Sentimentele colorate fotografiate au fost un amalgam. Dar au fost dintre cele mai frumoase posibile. Paul, îți mulțumesc că ne-ai oferit din timpul tău, pentru a ne da amintiri peste ani. Ai știut cum să apeși pe buton exact când trebuie pentru a surprinde cele mai frumoase trăiri interioare pe care, fiecare dintre noi le avea. Nu sunt laude, este doar recunoștință pentru că ne-ai oferit posibilitatea de a avea amintiri despre familia noastră peste ani. Amintiri care ne vor vorbi din pozele făcute de tine. 

Știu că timpul nu vă va permite să mai faceți acum un portret de familie. Dar dacă vă doriți amintiri frumoase, apelați cu încredere la Paul. Va ști cum să vă aducă zâmbetul pe buze și să vă suprindă fericirea, astfel încât peste ani, atunci când veți sta la masă împreună cu ai voștri copii, să retrăiți intens momentele frumoase. Studio Paul Pădurariu se află în Râpa Galbenă, dar îl găsiți și pe Facebook.

Articolul de față nu este un advertorial. Este un semn de mulțumire pentru amintirile pe care Paul ni le-a lăsat pe format de hârtie. Peste ani ne vom aduce aminte cu plăcere de sentimentele colorate fotografiate.

The post Sentimente colorate fotografiate appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

 Dar ce-am făcut Doamne?

Zilele trecute eu l-am găsit pe Paul, destul de repede :). Poate prea repede, pentru că am ajuns înaintea lui, cu 15 minute înainte de ora stabilită. Pentru că ardeam de nerăbdare să ajung pe scaunul unde aveam să fiu fotografiat. Nici acum nu ştiu cum a reuşit Paul să încadreze ursul Baloo în poze. Doar atât ştiu, că pozele au scos în evidenţă trăiri de care nu mă ştiam că sunt capabil, iar expresivitatea lor, mă fac, încă odată să spun că Paul face artă.

2 şi cu 2 fac patru

Am fost deschizător de drumuri pentru bloggerii din Kooperativa 2.0 Iaşi. Sună bine pentru mine nu? Dar, nu am fost decât primul care a intrat în studioul foto al lui Paul. De felul meu sunt introvertit, dar când aparatul foto a început să bliţeze, m-am transformat şi nici eu nu ştiam că mă pot transforma în ipostaze care mai de care mai diverse.  Şi ca să mă credeţi mai jos o să vă las să mă vedeţi în ipostaze diverse.

Dar ce-avem noi aicea? Unde mi-am uitat alicea?

A fost o dimineaţă de miercuri superbă, cu miros de plăcinte poale-n brâu, aduse de domnul Ciobanu Constantin şi care a observat din spate, tot ceea ce se întâmpla în trăirile, atât ale modelului pozat, cât şi ale fotografului. Iar ambientul muzical a fost asigurat de Strausz. Ştiţi senzaţia de hai să dau tot ce pot? Acea stare îmi suna în minte :).

Ce mă fac, am atâtea probleme pe cap….

Într-un cuvânt pozele lui Paul au şi sare şi piper. Chiar dacă nu eşti în starea de a face poze, Paul ştie să te aducă acolo, încât tristeţea să se transforme în zâmbet. Chiar dacă nu ai chef, Paul ştie cum să te facă să îţi doreşti să nu mai pleci din faţa aparatului de fotografiat. Iar pozele, ei pozele vorbesc de la sine. Şi nu este laudă, ci pur şi simplu, dacă priveşti pozele ai senzaţia că modelul îţi vorbeşte din ele.

Sunt fioros, sunt fioros, sunt fioros……

La final atât mai spun – până şi pozele făcute de Paul Pădurariu zâmbesc. Dacă  nu mă credeţi, trageţi o fugă până la studioul foto Paul Pădurariu, de pe Râpa Galbenă. Şi să fiţi liniştiti, noi l-am găsit uşor pe Paul Pădurariu. Ghidaţi-vă după starea de bine care creşte în intensitate cu cât vă apropiaţi de studio.

Şi aici sunt filosof…

The post Artă cu zâmbet appeared first on Durbaca Ionut Lucian.