Nu te plac! Și asta ți-o arăt prin toți porii mei, cu toată ființa mea. Nu știu dacă ați simțit acest mesaj din partea oamenilor față de care aveți o anumită interacțiune. Dar atunci când vine mesajul acesta, îți inundă toți porii, simți rău în fiecare celulă a ta. Unii dintre noi tratează cu indiferență, alții tratează cu trecem peste, dar mulți adună. Adună frustrări, adună sentimente de vină, adună întrebări la care de cele mai multe ori nu găsesc răspuns.

Ce poate fi mai dureros decât momentele în care ți se dă de înțeles că încurci? Ce poate fi mai trist decât momentele în care ți se transmite verbal sau non-verbal că prezența ta nu este binevenită? Oamenii care sunt fugăriți de alți oameni prin comportamentul celor din urmă, se retrag înghițind în sec și resimțind fiecare pumn invizibil primit în stomac.

Simți când prezența ta nu e binevenită

Am fost pus de multe ori în situații în care să fac planuri de ieșire pentru că simțeam că prezența mea într-un loc nu era binevenită. Momente în care simțeam că sunt a cincea roată de la căruță. Când oamenii vorbeau de sus cu mine, deși nu greșisem decât cu simpla mea prezență. La început sufeream pentru fiecare cuvânt sau mesaj non-verbal.

Răul se poate face foarte ușor și efectul acțiunilor durează ani. Și după, stai și te întrebi de ce unii oameni dispar ușor din calea ta. Atunci când pentru a-ți fi bine ai înlăturat oamenii care păreau că îți pun în pericol fericirea, peste ani acei oameni nu vor mai avea aceeași căldură. Da, acei oameni pe care i-ai fugărit din planurile tale te-au iertat. Dar nu poți să le ceri să aibă aceeași atitudine caldă, după ce tu te-ai șters pe picioare cu tot ceea ce simțeau ei. Dacă lovești un câine cu piatra, degeaba mai vrei să vină la tine dând din coadă bucuros, că nu o va mai face.

Iubirea și dragostea oferită unui om nu poate fi intermitentă. Astăzi mă simt bine în prezența ta, mâine îți dau un șut în dos prin comportamentul meu. Dacă îți este drag un om îl accepți cu bune și cu rele. Oamenii din jurul tău nu sunt doar pentru a-ți îndeplini ție poftele. Și după să îi arunci ca pe o măsea stricată. Asta dacă te gândești și la alții, nu doar la tine. Pentru că altfel nu vei fi decât un om egoist, plin doar de propriile păreri și cu impresia unui om bun.

Respectul atrage respect

Resptectul atrage respect și oamenii pe care îi respecți vor începe să fie aproape de tine fără să le ceri tu. Vrei iubire, oferă iubire, vrei zâmbete oferă zâmbete, vrei sacrificiul din partea oamenilor pentru tine, oferă acel sacrificiu pe care îl aștepti din partea lor. Ceea ce oferi ți se va întoarce – există o notă de plată cu scadență.

Fiecare din noi avem dureri ascunse, traume care și-au pus amprenta pe felul nostru de a fi. Dar nu sunt de vină ceilalți oameni de lângă noi pentru suferințele noastre. Este o luptă a noastră, a felului nostru de a fi și nicidecum efectele acestei lupte nu trebuie să afecteze alți oameni. Pentru că altfel, răul din noi se va abate și asupra celorlalți. Și așa ne vom transforma în relee prin care se transmite tristețea în sufletele celor apropiați nouă.

Respectul înseamnă și iubirea aproapelui tău chiar și atunci când aproapele tău nu îți face voia. Binele tău poate fi bine fără să afecteze binele celorlalți. Iar rănile pe care le faci în suflet sunt cele mai mari răni pe care le poți lăsa în lumea asta. Pentru că acele răni se vindecă doar cu dragoste și vorbă bună. Oare poți oferi tu, cel ce ai produs rănile și vindecarea?

Oamenii nu se câștigă la un joc de noroc

Da, oamenii pe care îi ai alături nu se câștigă la un joc de noroc. Ei se apropie de tine pentru felul tău natural de a fi. Și nu, oamenii nu trebuie să îți îndeplinească voia ori de câte ori simți tu. Nici un om nu are o datorie față de tine. Felul tău de a fi, felul tău de a iubi acei oameni, îi ține acolo, sau nu. Iar dacă tu transmiți mesajul ”nu te plac” nu poți avea pretenția ca celălalt să te placă.

Așa că omule încearcă să fii bun, să te gândești și la sufletele celorlalți, să încerci să nu mai pui în prim plan doar propria voință. Și nu în cele din urmă, mângâie acolo unde ai rănit. Pentru că rănile în suflet sunt rănile care dor cel mai tare.

The post Nu te plac! appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi am să vorbesc despre un om pe care îl cunosc de vreo 16 ani. Nu de ieri, nu de azi, ci de prin 2001. Și de când îl cunosc nu m-a dezamăgit niciodată. Spun de la început că am să vorbesc despre acest om fain, din perspectiva unui om simplu și nu a unui om cunoscut. Omul de astăzi este unul dintre oamenii apropiați sufletului meu. Nu am spus-o până acum, dar este unul dintre acei oameni care mi-a fost și ne-a fost alături la greu. Și nu doar la bine. Este acel tip de om care se lasă pe el, pentru a ajuta pe cei mai puțini norocoși. Dar, o face fără să se laude, o face în tăcere. Și doar cei apropiați lui știu. Și mai știe și Dumnezeu.

Omul despre care scriu astăzi este unul dintre cei mai sufletiști oameni pe care l-am cunoscut eu. Nu au fost puține momentele în care viața și oamenii i-au dat șuturi. Dar, cu toate acestea, iartă și ia lucrurile așa cum vin. Cu bune și cu rele. Se ridică și merge mai departe. Pentru că știe că la un moment dat lucrurile se vor schimba și viața va fi mai liniștită și mai așezată. Chiar dacă omul de astăzi a ajuns destul de sus, nu a uitat să fie om cu cei ce merită. Uneori mă întreb de unde își regăsește forța să o ia de la capăt.

Pentru mine este un model de familist. Oricât de ocupat ar fi, oricât de târziu ar ajunge acasă, tot timpul reușește să fie prezent în viața copiilor și a familiei sale. Seva și-o trage din zâmbetul celor dragi și din îmbrățișările pline de căldură ale oamenilor apropiați sufletului său. Chiar și atunci când lucrurile nu au fost cum și-ar fi dorit, a știut să ofere liniștea celor dragi lui. Și asta spune multe despre tăria lui ca și om. Nu este ușor să lași problemele la ușă și să te dedici total familiei, atunci când intri în casă.

Omul de astăzi m-a învățat să iert chiar și atunci când uman nu ai cum să faci lucrul ăsta. De la omul de astăzi am învățat ce înseamnă să ai răbdare, pentru că lucrurile se vor așeza într-un mod sau altul. Și nu în ultimul rând, de la omul de astăzi am învățat ce înseamnă dedicarea față de tot ceea ce faci. Poate că, dacă noi toți am pune mai mult suflet în ceea ce facem, lucrurile ar evolua în mai bine. Nu sunt genul de om care să mă joc în cuvinte, dar sufletul unui om se vede atunci când deși ar putea să facă rău, preferă să facă binele. Chiar dacă binele înseamnă să îți fie ție rău. Sunt lucruri pe care doar sufletele nobile le pot înțelege.

Omul despre care scriu astăzi este Marius Dangă, unul dintre oamenii apropiați sufletului meu. Strict pentru ceea ce este el ca OM. Am avut destul de multe momente în viață, în care, deși toți îmi întorceau spatele, el mi-a oferit ajutorul fără să aștepte ceva în schimb. Marius, dincolo de partea politică în care este implicat, este un om simplu. Cu trăiri normale, cu mulți prieteni, cu stări normale, dar cu sufletul bun. Este acel gen de om care, chiar și atunci când este supărat știe să ia ce e mai frumos din supărare. Nu de puține ori a fost omul care m-a temperat atunci când situația o cerea. Cu mult calm și cu multă prietenie.

Pentru Marius, faptele fac mai mult decât cuvintele. Știe că un OM este suma faptelor sale și nu a cuvintelor mari pe care le folosește. Iar în acțiunile sale știe că este un Dumnezeu acolo sus care vede și notează. Nu încearcă să schimbe oameni, îi ia așa cum sunt ei. Și asta pentru că știe că fiecare om este unic. Cel mult, dacă nu este pe aceeași lungime de undă cu tine, se depărtează. În tăcere și fără multă zarvă.

Marius rămâi așa cum ești – păstrează-ți sufletul bun pe care îl ai. Indiferent de cât de greu este. Pentru că poți fi oază de liniște pentru cei ce au ochi să vadă. Și știu să simtă omul în profunzimea lui și nu se iau doar după suprafață.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 29 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Prieteniile trainice, au ajuns să fie din ce în ce mai rare. Oamenii pe care îi considerai prieteni te lasă când te aştepţi mai puţin. Şi nu pentru că ar fi ceva în neregulă cu tine, ci pentru că aşa a fost conjunctura. Dar oare, care este secretul prieteniilor de ani de zile între unii oameni?Oare pe cine poţi să numeşti cu adevărat prieten în ziua de astăzi?  Chiar a ajuns prietenia mai preţioasă decât aurul?

Am stat, m-am gândit la ce înseamnă prietenia cu adevărat. Am să aştern pe hârtie o parte din concluziile la care am ajuns. Poate că aşa veţi face şi voi o revizuire a listei voastre de prieteni. Haideţi să vă spun la ce gînduri am ajuns:

1. Oferă fără să aştepţi să se întoarcă ceea ce ai oferit tu – nu îţi spune nimeni să te laşi pe tine pe locul secund, dar atunci când vrei să ajuţi, fă-o din toată inima. Nu căuta o prietenie, doar ca să fii tu fericit şi să îţi ostoieşti lipsa de afecţiune din partea “prietenului”. Gândeşte-te că la un moment dat, prietenul tău va avea nevoie de ajutor, mai mult decât te-a ajutat el până atunci. Fii pregătit(ă) să oferi ajutorul tău necondiţionat.

2. Cât de mult poţi să ierţi? În funcţie de răspunsul la întrebarea aceasta, vei şti ce poţi să faci cu adevărat, atunci când în relaţia de prietenie vor interveni greşelile. Prietenia înseamnă să ştii să uiţi şi să ierţi. În acelaşi timp, asigură-te că şi prietenii tăi pot face acelaşi lucru, atunci când tu vei greşi.

3. Respectă cuvântul pe care îl dai  – atunci când discuţi cu cel pe care îl consideri prieten, asigură-te că poţi să îţi respecţi termenii discuţiei. De cele mai multe ori, pot apărea n variabile, care te pot face să dai vina pe altcineva, în cazul în care nu ţi-ai respectat cuvântul. Dacă ai “uitat” ce ai promis, e posibil să nu mai recapeţi încrederea pierdută

4. Fii alături de prietenii tăi şi la bine şi la greu, nu doar la bine. În prietenie e ca şi în căsătorie – nu poţi să beneficiezi doar de bine, mai trebuie să treci şi prin perioade foarte grele. O prietenie nu înseamnă doar să râzi, înseamnă să mai şi plângi alături de prieteni. De fapt, prieteniile trainice se sudează în momente dificile.

5. Ştii ce înseamnă capăt de linie? Dacă nu, atunci ai o problemă. Secretele pe care ţi le spun prietenii, trebuie să rămână la tine şi doar la tine. Nici măcar nu trebuie să aduci aminte tangenţial de secretele împărtăşite. Dacă nu vei şti ce înseamnă să respecţi încrederea prietenului care ţi-a dezvăluit un secret, atunci pregăteşte-te să fii singur

Prieteniile din ziua de astăzi sunt din ce în ce mai greu de ţinut. Oamenii sunt schimbători şi pun în primplan propriul ego şi propriile interese. Sunt prieten cu tine, atâta timp cât îmi este bine, după mai vedem.

Bunica mea avea o vorbă – oricât de ocupat ai fi, oricât de multă treabă ai avea, dacă întâlneşti un cunoscut/prieten, fă-ţi timp şi vorbeşte cu el. Şi ai să vezi că, chiar dacă vei întârzia din treaba ta, vei avea un spor mai mare.

Vă doresc să aveţi prieteni adevăraţi în jurul vostru, care să sară atunci când le cereţi ajutorul. Nu doar să îl aştepte. Încercaţi la rândul vostru să fiţi pregătiţi să săriţi şi la 12 noaptea în ajutorul prietenilor voştri. Şi nu uitaţi că prietenia se sfârşeşte acolo unde începe neîncrederea.

“Nu sunt supărat că m-ai minţit, sunt supărat că de acum încolo nu te pot crede” – Friedrich Nietysche

The post Cum să menţii o prietenie appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Și cum să nu fiu, când în această perioadă, la 16 ani am cunoscut-o pe cea care avea să îmi devină soție – o persoană delicată (poate prea delicată uneori), cea care mi-a înfrumusețat viața, mi-a redat încrederea în mine și în forțele proprii; apoi la 16 ani l-am cunoscut pe cel care mi-a fost un foarte bun prieten și din 2008 am devenit cumnați; tot la 16 ani am cunoscut un om deosebit, pe care Dumnezeu l-a chemat la el – pe Lică – cei ce l-au cunoscut nu au să poată spune niciodată că a fost un om rău, ci totdeauna avea zâmbetul pe buze; nu în cele din urmă la 16 ani am cunoscut-o pe cea care avea să îmi devină cumnată – o persoană în care oricând m-am putut baza și care ne-a fost alături mie și Simonei în momentele grele; la 16 ani am cunoscut mulți din actualii mei prieteni – Anda, Luciana, Ionuț, George, Simona, Carmen.
A urmat o perioadă foarte frumoasă în care am simțit ce înseamnă să ai prietenii alături de tine. Vine perioada de 25-26 de ani, o perioadă în care Dumnezeu m-a binecuvântat cu multe lucruri frumoase. În primul rând am cunoscut mai bine doi oameni deosebiți, care aveau să ne devină nași – Marius și Cătălina. Atâta bucurie s-a citit în ochii lor atunci când ne-au fost alături în cel mai important moment al vieții noastre, încât sincer să fiu m-au trecut fiorii pe șira spinării. A venit nunta, o nuntă de vis în care, după o perioadă de 10 ani de când sunt împreună cu Simona, ne-am simțit în sfârșit unul singur. După nuntă ce putea fi mai frumos decât să vină o prințesă în familia lărgită – nepoțica noastră Teodora – un îngeraș așa cum numai îngerii sunt.
Cum să nu mă declar mulțumit după atâtea bucurii pe care mi le-a dăruit Dumnezeu. Au fost și momente grele, dar acelea au trecut și în amintire rămân doar acestea.
Vă mulțumesc tuturor că existați și că îmi faceți bucuria de a mă lăsa să vă fiu prieten.

The post Amintiri dintr-o perioada de demult appeared first on Durbaca Ionut Lucian.