Sursa foto: stiridinvest.ro

Sunt părinte și lucrez și în domeniul publicității. Am așa o curiozitate – membrii CNA, care au luat această hotărâre, au copii? Probabil că nu – pentru că dacă ar avea, ar ști că sunt anumite reclame care se adresează copiilor doar prin farmecul actorilor-copii din ele. Iar cei mici, privesc acele reclame încântați și datorită copiilor. Stau și mă întreb cum va arăta o reclamă la cereale de exemplu – vor apărea adulți ce vor mânca cereale, spunând că pentru a putea crește mari și voinici, trebuie să mănânce un castron de cereale?

În SUA apariția copiilor în reclame este puternic monitorizată. Copiii pot apărea în reclame în anumite condiții stricte. Dar nu sunt interziși. Ar fi fost de înțeles dacă apariția copiilor era interzisă pentru alimentele de tip fast-food. Asta da, era pentru sănătatea lor – și a actorilor și a celor care privesc reclama. Cu ce diferă o reclama auto, în care apar copiii și una la alimente? Sau o reclamă la pasta de dinți/pamperși și una la alimente? Care ar fi fost pericolul real al apariției copiilor în reclamele la alimente?

Inițiatorul proiectului adoptat de CNA spune că este necesară protecția copiilor într-o societate imatură din punct de vedere al responsabilității alimentare. Pe bune? Adică dacă interzicem reclamele la alimente, în care apar copii, aceștia vor fi mai protejați? Oare protecția copiilor nu era mai bună, dacă CNA gândea niște programe de responsabilizare alimentară a copiilor? Poate chiar crearea unor emisiuni de educație alimentară la copii, care să fie difuzate la televiziunile licențiate în România. Dar de ce să creăm ceva, când este mai ușor să interzicem? Și să nu venim cu nimic în locul interzicerii.

Orice publicitar care are capul pe umeri nu folosește copiii în reclame pentru a exploata sentimental segmentul lui țintă. În general publicitarul folosește copiii pentru că acel produs/serviciu are ca target final copilul. El este ultimul beneficiar al produsului/serviciului respectiv. Sunt și cazuri în care se depășește această limită, dar de cele mai multe ori, acele reclame nu sunt acceptate de clientul final. Mi se pare o decizie absurdă, luată din birouri. Sunt chiar curios câți din cei care au luat această decizie au coborât din birouri, să vadă cum se lucrează într-o agenție de publicitate? Probabil că niciunul.

A doua informație pe care am văzut-o astăzi a fost că Protecția Copilului se ocupă de anchetarea tuturor părinților care au fost la proteste cu proprii copii. De când este interzis accesul liber la manifestări familiilor? Sau Protecția Copilului a terminat toate treburile importante și a decis să meargă pe pedepsirea părinților care și-au luat ”abuziv” copiii la proteste? Au uitat de copiii din familiile defavorizate, au uitat de faptul că 1 din 8 copii nu are șansa la o educație, pentru că părinții nu au posibilitatea să îi trimită la școală. Au uitat că sunt copii care stau în frig – cel mai proaspăt caz este cel al fetiței de 3 ani, care a fost găsită mângâindu-și mama decedată din cauza frigului. Au uitat până și de faptul că sunt foarte mulți copii abuzați de proprii părinți. Atât psihic, cât și fizic. Probabil că ei merg prin alte orașe, unde nu sunt copii ai străzii, sau copii care ies la cerșit, trimiși de părinți.

Au terminat de gândit măsuri de ajutorare a acestor copii defavorizați și au mers pe partea de cercetare a părinților. Eventual, părinții care au îndrăznit să iasă cu proprii copii la proteste, trebuie băgați în închisori. Doar pe partea de familie România stă foarte bine. Suntem țara cu cei mai mulți copii în familie – unul, maxim doi. Natalitatea este peste limita admisă de Uniunea Europeană, copiii noștri sunt sănătoși tun – doar mânâncă echilibrat – părinții câștigă bine și reușesc să le ofere o alimentație corectă. Numărul copiilor defavorizați este în descreștere, copiii instituționalizați pot fi înfiați foarte repede – la doi ani de la depunerea dosarului. Scuzați-mi ironia…..

Protecția Copilului împreună cu Ministerul Sănătății ar putea să se gândească la măsuri prin care să reducă procentul morții infantile și a malformațiilor la copii. Care, apropo pot fi și din cauza alimentației incorecte a mamelor, în timpul sarcinii, din cauza sărăciei. Protecția Copilului ar trebui să găsească măsuri prin care să facă viața mai ușoară copiilor afectați de Sindromul Down, de autism, de alte handicapuri. Poate că Protecția Copilului ar trebui să înceapă să muncească într-un mod real. Și să lase controlarea părinților care și-au luat copiii la protest.

Pun și eu o întrebare – nu este interzis ca, atunci când nu ai cu cine să îți lași copilul, să îl iei cu tine la servici? Pentru că sunt părinți care nu își permit  o bonă și sunt departe și de bunici. Și trebuie să se descurce cum pot, atunci când copiii sunt în vacanță, sau sunt bolnavi și lipsesc de la școală. Despre sistemul educațional nici nu putem vorbi. Este așa de avansat că depășim clar țări din Occident.

Cumulate, cele două măsuri proaspăt luate se pot rezuma astfel: copiii nu au voie în reclamele la alimente, iar părinții nu au voie să ia copiii la plimbări prin oraș (pentru că la proteste, oamenii s-au plimbat calm prin oraș).

Trăim într-o țară nebună, nebună – în care oamenii mari se copilăresc, iar copiii se maturizează mult prea repede. Și nu neapărat din cauza părinților. Ci a statului care nu le protejează copilăria cum ar trebui.

The post Copiii scoși din reclame și părinți cercetați appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Am fost în piață. Mi-am asumat un risc și anume: acela de a fi catalogat într-un fel sau altul. Dar, ceea ce am văzut în piață era total diferit de ceea ce se încerca să se prezinte în zona online, sau chiar și la unele televiziuni. Am văzut doctori, economiști, ingineri, oameni educați, oameni de 40 de ani, oameni tineri, copii, oameni în vârstă. Care își exprimau nemulțumirea civilizat, fără acte de violență, fără să caute scandalul. S-a mers în marș, civilizat. Sentimentul meu a fost că marșul nu a făcut altceva decât să poarte nemulțumirea prin oraș. Dar fără să se înjure oamenii care simțeau altfel decât ei. Pentru că așa este în democrație.

După cum mai spuneam și în dialogurile avute în weekend, ceea ce s-a văzut în piață este doar o parte din rândul oamenilor nemulțumiți. Și asta pentru că, prin marșul prin oraș, am văzut oameni la balcoane care aplaudau mulțimea, am văzut bătrâni care rezonau cu cei din stradă. Doar că, din diferite motive nu au reușit să ajungă în stradă. Poate le-a fost frică, poate nu le-a permis sănătatea.

Trebuie respectați și oamenii care în continuare sprijină ideea de stabilitate a țării. Pentru că, trebuie să recunoaștem, astăzi, România trece printr-o perioadă tulbure, perioadă ce trebuie să se închieie cât mai devreme. E dreptul lor să aibă o opinie contrară cu a celor care am ales să ne exprimăm nemulțumirea în stradă. Dar, ceea ce trebuie să înțeleagă toți cei care acuză lumea din stradă, este faptul că, oamenii nu au ieșit pentru a sprijini o formațiune politică sau alta. Ci, pentru că oamenii aflați la conducerea țării au ales să sfideze, să mintă și nu în cele din urmă să nu îi intereseze decât de propriile lor persoane.

Am mai spus-o și o repet – faptul că ai fost ales democratic, nu înseamnă că poți sa iei toate deciziile pe care ți le dorești tu ca și om ajuns în fruntea Guvernului. Oamenii care te-au votat, au făcut-o pentru un program prin care i-ai convins. Și dacă ai ajuns acolo, ai responsabilitatea de a reprezenta toți românii. Erau cu mult mai multe lucruri de rezolvat în țara aceasta, decât să îți acoperi spatele. Toată lumea spune că s-au mărit pensiile, salariul minim pe economie, s-au emilinat taxe, s-au adoptat legi care să relanseze producția. Dar nu am auzit pe nimeni să spună că s-au mărit taxele pentru industriile creative, că s-au tăiat o mare parte din bugetele de investiție.

Cei ce au ieșit în piață au făcut-o pentru a exprima o nemulțumire și de ce nu, pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Au fost oameni normali pe care dacă îi întâlnești pe stradă, nu ai zice că sunt aurolaci, nici măcar spălați pe creier. Mulți dintre ei sunt oameni care au putere de decizie proprie. Și își văd de treaba lor – până în momentul în care le ajunge cuțitul la os. Este acea populație tăcută, care muncește de la 9 la 19, care încearcă să ajute economia dupa cum poate.

Oriunde se va ajunge, noi românii nu trebuie să uităm că trăim în aceeași țară. Și indiferent de convingeri trebuie să avem respect față de ceilalți. Atât timp cât nu se escaladează lucrurile. Iar dacă vreți să vedeți care este situația actuală, întrebați-vă copiii – veți rămâne surprinși de ceea ce vă vor zice. Ascultați-i – sunt sinceri.

The post Despre o Românie actuală appeared first on Durbaca Ionut Lucian.