Dar, trebuie să recunoaștem că noi bărbații avem reacții total diferite la aflarea veștii că vom deveni tați. De cele mai multe ori ne bâlbâim și poate că nu reacționăm așa cum se așteaptă soțiile noastre. Parcă ne pierdem orice urmă de logică la aflarea veștii că soția noastră este pe cale să ne mai aducă un suflețel acasă. Și de cele mai multe ori ne dispare orice urmă de masculinitate, în primele secunde de la aflarea veștii. Devenim slabi și nu mai suntem țanțoșii casei. Simțim cum un sentiment plăcut ne inundă sufletul, începem să transpirăm, ne blocăm, folosim cuvinte care mai de care fără noimă. Și singurul mod de a ne arăta bucuria este îmbrățișarea pe care o dăruim soției, cu sărutul aferent.

Doamnele noaste se fac că nu văd că ne fâstâcim. Ele sunt bucuroase că au o inimioară care bate în burtica lor și că își văd soțul bucurându-se ca un copil. Și la fel ca pe un copil, îl văd roșu datorită emoțiilor. De cele mai multe ori, reacționăm cum trebuie, dar sunt momente în care nu mai reușim să ne controlăm emoțiile. Mai jos veți găsi câteva clasificări ale tipului de reacții ale viitorilor tătici:

1. Tăticii panicață – este acel tip de reacție pe care îl are soțul prin care începe să își facă probleme dacă va fi un tată bun. Îl vezi cum instant îl apucă transpirațiile și după câteva minute de la aflarea veștii începe să facă liste, începe să aibă simptome de tătic însărcinat. Simte cum se instalează panica dată de sentimentul că nu va reuși să facă față.
2. Tăticii protectori – sunt acei bărbați care după aflarea veștii devin mai atenți la tot ceea ce mănâncă mama, la cum se îmbracă – ca nu cumva să sufere copilașul. Sunt acei tătici care își schimbă centrul universului și respiră pentru soție și copilul din burtica ei. Dintr-o dată, îl vezi făcând câte și mai câte pentru a nu lipsi nimic mămicii. Uneori astfel de tătici nu simt când devin super-protectori și stresează. Pentru că se comportă cu soția ca și cum ar fi copil.
3. Tăticii responsabili – din momentul în care au aflat vestea că vor deveni tătici, acești soți vor deveni foarte prezenți la toate ecografiile, la toate controalele, la toate analizele pe care mămica le va face pe perioada sarcinii. Va începe să cumpere lucruri pentru viitorul membru al familiei și va prelua din responsabilitățile soției. Acești soți vor începe să gătească atunci când soția nu va suporta mirosurile din bucătărie. Nu vor avea nicio problemă în momentul în care vor trebui să facă treburi femeiești.
4. Tăticii reci – este tipul de reacție pe care o vor avea bărbații care vor vrea să fie puternici. Au senzația că dacă nu sunt reci, vor arăta că sunt slabi și vor deveni atacabili de către soțiile lor. Au senzația că dacă devii tătic nu mai ești genul acela de bărbat puternic, care impune respect soției. Din păcate acest gen de reacție aduce tristețe în sufletul soțiilor lor – pentru că nu este dar mai mare pe care îl poate face o soție, soțului ei decât aducerea pe lume a copilului.
5. Tăticii bolnăvicioși – poate pentru că simt că vor pierde atenția soției, în defavoarea sarcinii, acești bărbați vor deveni bolnavii de serviciu. Se vor simți rău din senin, vor avea dureri de cap, se vor simți fără poftă de mâncare. Poate pentru că sunt genul de tătici care în copilărie nu au beneficiat de atenție din partea părinților. Îi veți vedea tot timpul obosiți, morocănoși.
6. Tăticii aerieni – sunt așa de fericiți încât devin aerieni. Sunt genul de oameni care vor survola deasupra soției, astfel încât să nu îi lipsească nimic. Vor căuta articolele despre evoluția copilului din burtica mamei. Vor veni la soție și îi vor spune că bebelușului din burtică i-au ieșit urechiușele, năsucul, etc. Mămica va fi informată tot timpul de evoluția propriului copilaș.
7. Tăticii doctori naturiști – acești tătici știu că pe timpul sarcinii soția nu trebuie să ia medicamente pentru a nu afecta sănătatea copilului. Și caută soluții naturiste atunci când soția dă semne de răceală. Vine cu tot felul de soluții de vitaminizare a corpului mămicii. Într-un cuvânt se transformă în cei mai faini doctori pe care soția îi poate avea. Uneori pot cădea și ei în capcana insistenței, dar nu sunt rău intenționați. Vor tot ce este mai bun pentru cei mai importanți oameni din viața lor.

Indiferent de tipul de proaspăt tătici pe care îi aveți alături, să știți doamnelor că este modul fiecăruia de a vă arăta că vă prețuiesc. Chiar dacă ne mai fâstâcim, chiar dacă nu spunem cele mai potrivite cuvinte în astfel de momente, să știți că fiecare tătic este super-fericit la aflarea veștii că vine un/o voinic/ă pe lume. Și pentru noi veți fi în centrul atenției mai tot timpul de acum încolo. Chiar dacă atunci când auzim ”sunt însărcinată” nu știm ce să facem, pe parcurs învățăm să vă fim alături. Și vă veți putea baza pe noi indiferent de cât de greu ar fi.

“Cel mai important lucru pe care un tată îl poate face pentru copiii săi este să le iubească mama… ” – Theodore Hesburgh

The post E însărcinată ce să fac appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Dar, de cele mai multe ori, ne place ca, atunci când presiunea este pe noi şi rezultatele nu sunt conforme cu aşteptările noastre, să căutăm vinovaţi. Şi nu ştiu cum se face, dar de foarte puţine ori,ne găsim pe noi vinovaţi. Căutăm scuze şi întotdeauna alţii vor fi de vină pentru că nu ne-am îndeplinit targetul, pentru că nu am realizat lucruri măreţe până acum, pentru că, viaţa noastră nu arată aşa cum ne-am închipuit-o noi, în tinereţile noastre. Şi da, uneori viaţa nu este aşa cum ne-am dorit-o, dar asta vine şi ca un efect al deciziilor noastre luate în diverse momente ale vieţii.

Suntem oameni, cu toţii luăm decizii greşite în viaţă. Dar, dacă vom şti să ne asumăm atât reuşitele, cât mai ales eşecurile, atunci vom fi împăcaţi cu tot ceea ce vine în viaţa noastră. De câte ori, nu am luat decizii cu inima căt un purice, neştiind dacă este bine, sau dacă este rău să facem o acţiune? De câte ori, nu am stat cu frică în suflet, gândindu-ne la ce am stârnit făcând sau nefăcând ceva? Sunt sigur că, la un moment dat, în viaţa fiecăruia dintre noi, au existat decizii de cotitură, iar luarea acestora, ne-a influenţat viaţa, făcându-ne să cotim într-un sens sau altul.

Rudele noastre, mai înaintate în vârstă, spuneau că noaptea este cel mai bun sfeşnic. Nu o spuneau degeaba – aveau înţelepciunea să nu ia decizii la cald, ci aşteptau să se limpezească gândurile, să treacă momentul zero şi abia mai apoi analizau şi luau decizia cea mai potrivită pentru ei şi cei de lângă ei. Din păcate acum, noi luăm deciziile în grabă şi poate şi de aici căutarea vinovaţilor, în exteriorul nostru, atunci când lucrurile nu ies aşa cum ne dorim.

În 2014, Universitatea din Toronto a demarat un studiu privind momentul potrivit pentru a lua decizii, astfel încât acestea să fie unele asumate. S-a ajuns la concluzia că, atunci când analizăm lucrurile pe întuneric, obiectivitatea noastră creşte şi implicit şi asumarea deciziilor pe care le luăm. Şi cum deciziile pe care trebuie să le luăm trebuiesc luate şi ziua, e dificil să facem întuneric pentru a fi lucizi. Dar, nu ne este dificil să ne retragem din “furtună”, să închidem ochii pentru câteva minute şi abia după ce ne-am liniştit să luăm decizii.

Studiul de care vă spun arată că emoţiile sunt mai intense pe o luminozitate mai puternică. De asemnea, reacţiile noastre emoţionale faţă de diverşi stimuli, persoane, întâmplări sunt intensificate de luminozitatea strălucitoare. Şi totuşi asta nu înseamnă că, în zilele însorite nu trebuie să luăm decizii pe care să ni le asumăm. Indicat ar fi, ca acestea să nu fie luate la cald, ci să analizăm cât mai bine situaţia şi abia mai apoi să decidem.

Deciziile pe care le luăm vor avea întotdeauna o doză de risc, indiferent de cât de mult vom analiza toate posibilităţile ce vor decurge din ele. Pentru că din păcate sunt şi factori independenţi care pot influenţa rezultatul deciziilor noastre. Dar, cu cât vom avea mai multe informaţii, cu atât vom reuşi să luăm decizia care să ne ducă cât mai aproape de rezultatul dorit. Important pentru noi este ca aceste decizii să producă efectele pe care le aşteptăm să le producă, dar să avem şi un plan de rezervă, atunci când acestea nu sunt conforme cu aşteptările noastre.

Suntem oameni supuşi greşelilor. Dar aceste greşeli vin de cele mai multe ori, din interiorul nostru şi de foarte puţine ori din exterior. Oricât vom căuta noi alinarea, aruncând vina exclusiv în exteriorul nostru,nu vom reuşi să ne găsim liniştea. Greşelile sunt făcute de noi, deciziile sunt luate de noi şi de nimeni altcineva. Dumnezeu ne-a înzestrat cu liber arbitru, ne-a ajutat să putem face deosebirea între bine şi rău – aşadar, deciziile noastre trebuie să ni le asumăm.

Alţi oameni, mult mai deştepţi decât mine au ajuns la concluzia că sunt 5 principii ce ne vor ajuta să luăm deciziile cât mai aproape de dorinţele noastre. Voi încerca să le prezint mai jos, cu o mică amprentă personală:

1.  Gândeşte-te unde vrei să ajungi şi munceşte pentru asta – scurtăturile te vor ajuta să ajungi mai repede unde ţi-ai propus, dar nu vor reuşi să te ţină acolo. În plus, dacă ajungi repede acolo unde ai visat, nu vei avea o evoluţie sănătoasă. Politica paşilor mărunţi dar siguri este mult mai sigură pentru a reuşi să te menţii sus. În plus, dacă vei ajunge acolo unde ai visat, prin propria ta muncă, vei şti că ai luat deciziile corecte. Gândiţi-vă că munca este un catalizator pentru experienţă, experienţa este un catalizator pentru flexibilitate. Şi atunci când iei decizii trebuie să ştii să fii flexibil

2. Imaginea ta este aşa cum o ştii tu, sau aşa cum o vor alţii – atunci când trăieşti viaţa doar pentru a fi plăcut altora, vei fi nefericit. Dacă te vei hrăni tot timpul din părerea altora despre tine, nu vei ajunge să fii tu niciodată. Şi de cele mai multe ori, deciziile pe care le vei lua, vor fi pentru că aşa e bine pentru alţii şi nu pentru tine. Nu vor fi deciziile tale, ci vor fi oglinda ta în ochii celorlalţi. În momentul în care vom reuşi să aliniem imaginea pe care o avem noi despre noi, cu imaginea pe care o au alţii pentru noi, atunci şi deciziile noastre vor produce linişte în sufletul nostru

3. Nu fă nimic din ceea ce nu îţi place – sună destul de ciudat, mai ales în societatea în care trăim şi care ne obligă să supravieţuim şi nu să ne gândim dacă facem ceea ce ne place. Dar, ideea este simplă – nu încerca să deţii controlul dacă mai mult de jumătate din acţiunile tale zilnice sunt pentru că aşa vor alţii. Caăută să faci mai mult lucrurile care îţi aduc mulţumire, decât pe cele care trebuie să fie făcute. Acţiunile care trebuie făcute că aşa trebuie, sunt strict pentru a reuşi să trăieşti decent în societatea de astăzi. Liniştea ta va depinde de limitele superioare pe care singur ţi le stabileşti. Şi dezamăgirile vor fi pe măsură.

4. Realitatea nu este întotdeauna ceea ce crezi tu – sună ciudat ştiu. Dar fiecare dintre noi, percepem realitatea într-un mod diferit. Pentru a vedea că nu aberez, încercaţi să vă aduceţi aminte de ultima ceartă pe care aţi avut-o cu un om apropiat vouă. Unul credea ceva despe acelaşi lucru faţă de care, voi aveaţi altă percepţie. Atunci când simţiţi că aveţi o viaţă de “rahat”, imaginaţi-vă că alţii ar da orice să fie în locul vostru. Ne plângem că suntem “depresivi”, că totul merge de-andoaselea, că ţipă şefii la noi. Dar credeţi că un om care mai are câteva luni de trăit din cauza unui cancer, nu ar prefera să treacă prin ce treceţi voi, dar să mai aibă ani de petrecut lângă cei dragi lui? Fiecare va răspunde în numele lui

5. Fii tu fericit, chiar dacă nu deţii controlul – cu alte cuvinte, bucură-te de tot ceea ce ai în momentul acesta, nu încerca să ţinteşti către ceea ce nu ai. Fii fericit cu tot ceea ce ai realizat până în acest moment al vieţii tale. Pentru că este rodul muncii pe care ai întreprins-o. Nu încerca să deţii controlul asupra vieţii, pentru că de cele mai multe ori, aceasta îţi va arăta că nu poţi să o controlezi. În schimb dacă eşti fericit şi împăcat cu tine şi cu viaţa ta, vei avea surprinderea ca lucrurile bune să se întâmple când te aştepţi mai puţin. Atunci când nu ştim ce soluţii să mai găsim, să ne lăsăm în voia lui Dumnezeu. O să fim surprinşi de cum şi cât de repede vin rezolvările.

Să ne asumăm deciziile, să nu mai dăm vina pe alţii pentru eşecurile noastre. Să fim împăcaţi cu noi şi cu ceea ce suntem în acest moment al vieţii noastre. Să căutăm să fim fericiţi. Viaţa e scurtă şi fiecare întâmplare din viaţa noastră, fie că e bună, fie că e rea, ne ajută să ieşim mai buni, mai întelepţi, mai pregătiţi pentru ce va urma.

The post Responsabilitatea deciziilor appeared first on Durbaca Ionut Lucian.