Sursa foto: www.tv-play.ro

Bucuroși că Moșul nu ne-a trecut cu vederea nici anul acesta, ne-am îndreptat pașii spre slujbă, dorind să aducem mulțumire Domnului pentru tot ceea ce am primit anul acesta. Și bune și rele. Pentru că de la fiecare întâmplare am învățat. Ușor-ușor, în timpul slujbei Iustina a început să se simtă rău, ceea ce ne-a făcut ca după slujbă să colindăm orașul în căutarea unei farmacii de unde puteam să luăm ceva ce să amelioreze starea Iustinei.

Am ajuns la farmacia din Piața Unirii. Da, cea deschisă non-stop, care și anul acesta a fost deschisă în prima zi de Crăciun, pentru ieșenii care aveau nevoie de leac pentru diversele stări sau afecțiune apărute peste noapte. Când am intrat pe ușă mi s-a luat răsuflarea. Venisem cu gândul să iau ce trebuie și să plecăm acasă repede – trebuia să ajungem la părinți. Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, resemnat, m-am așezat la una dintre cele 3 cozi formate. Norocul meu a fost că m-am așezat la coada care a mers cel mai repede.

Dar, la una dintre celelalte cozi s-a așezat un tânăr care se vedea cu ochiul liber că are o suferință acută. Suferință ce s-a dovedit a fi reală, ulterior. La un moment dat, acest tânăr și-a cerut voie de la coada imensă să îl lase să intre în față. Avea nevoie de insulină, era insulino-dependent. Ei, dragii mei, ce reacție a stârnit această cutezanță a suferindului în rândurile celor care stăteau la acea coadă, nu poate fi descrisă în cuvinte. Câtă virulență în exprimare mi-a fost dat să văd, nu vă puteți închipui. Dar, s-au remarcat doi oameni mai virulenți în exprimare. Și care erau ca Toma Necredinciosul. Și îl trimiteau pe suferind la rândurile mai mici, să stea mai puțin dacă se simte mai rău. Și asta în prima zi de Crăciun…..

Norocul tânărului a fost că în față au fost doi oameni cu inimă, care l-au lăsat să își ia insulina. Pe loc și-a făcut injecția. Credeți-mă câtă mulțumire am văzut în ochii tânărului nu am văzut decât în ochii oamenilor aflați la ananghie. Dar, dincolo de impactul emoțional al întâmplării nu am putut să nu mă gândesc la reacția unuia dintre cei doi oameni lipsiți de suflet. Probabil nici dacă tânărul ar fi făcut acolo o criză de insuficiență diabetică, nu ar fi crezut. Câtă inimă poți să ai să nu fii empatic cu cei aflați în sufeință și pe care îi vezi cu ochii tăi că suferă?

Oamenii buni sunt buni tot anul, oamenii răi sunt răi și în prima zi de Crăciun. Asta este prima concluzie la care am ajuns în cursul zilei de astăzi. Și asta pentru că bunătatea nu o ai câteva zile pe anu. Bunătatea o ai cu tine tot timpul. Indiferent dacă este luni sau duminică, început de an, sau sfârșit de an.

The post Întâmplări de Crăciun appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Contactul cu poporul a fost pierdut din 2010, dar doar acum, cand lumea a inceput sa iasa in strada, Traian Basescu a descoperit lucrul acesta. In momentul alegerilor presedentiale am facut prostia sa imi dau cu parearea la aflarea vestilor. Am spus doar ca ne indreptam spre un regim dictatorial si catre saracie. Nu sunt un foarte mare analist politic, nici macar un om implicat in politica, dar era limpede ca Traian Basescu nu mai reprezenta poporul.

Tot ce a urmat dupa alegerile prezidentiale au confirmat ce am spus in 2009. Dar nu mi-am putut imagina ca in 2012 Traian Basescu pierde simtul cu realitatea – cum poti sa spui ca Romania va avea una din cele mai mari cresteri economice din UE, cand Banca Central Europeana a revizuit cresterea economica a Romaniei in sens negativ? Cum poti sa spui ca stii ce ai de facut, ca vei crea locuri de munca, cand timp de 4 ani nu ai facut altceva decat sa dai in cap firmelor? Cum poti sa spui ca Romania primeste laude din occident, cand tu presedinte al unei tari esti tratat la diverse de premierul Italiei si de presedintele Frantei? Cum poti sa te lauzi ca ai luptat cu nesimtita criza, cand nu ai facut decat sa tai din salarii, din indemnizatiile de crestere a copiilor, dar ai marit cheltuielile bugetare (ce folos are dotarea Jandarmeriei cu 5 milioane de gloante de razboi pe tim de pace)?

Si totusi ni se cere sa fim uniti si ni se spune ca doar impreuna vom depasi criza. Dar domnule Traian Basescu, dumneavoastra ati fost solidar cu mine in momentul in care ma scotoceam prin buzunare sa gasesc banii sa imi platesc ratele. Ati fost alaturi de mine cand timp de 1 an de zile am fost somer si asteptam un copil? Ati avut un dialog cu cei tineri sa le spuneti de ce nu pot ramane in tara pentru un viitor mai bun? Ati fost alaturi de familiile care si-au lasat copii acasa in grija bunicilor si au plecat pentru a castiga o paine alba in strainatate? Si oare domnule presedinte ati fost pus in situatia in care sa nu mancati dumneavoastra pentru a avea copii cu ce sa se sature?

Pentru mine, unul din copii care in 89 au prin Revolutia imi este clar, ca acum e mai rau decat la caderea dictatorului. Atunci lumea avea ratie la mancare, dar totusi erau siguri ca la o perioada de timp vor manca o bucata de paine calda si de carne – acum toate acestea stau in vitrine si noi romanii ne saturam doar privindu-le. Inainte tinerii aveau oportunitati de angajare, acum pleaca peste hotare – si tot noi ne plangem ca populatia a imbatranit. Inainte se nasteau mai multi copii, pentru ca se oferea sprijin celor care ii doreau, acum ati decis reducerea indemnizatiilor de crestere a copiilor motivand ca e criza. Cand ati facut toate acestea v-ati gandit la popor si ca ii reprezentati.

Veti da vina pe Guvern si pe premier, dar oare nu dumneavoastra “consiliati” toate institutiile statului. Cat de lipsit de contactul realitatii puteti fi cand spuneti ca Romania a iesit din recesiune – sper ca nu am iesit ca si in 2010 :).

Ca sa puteti sa va schimbati discursul ar trebui sa incercati sa traiti cu un salar de 1000 – 1500 ron si sa vedeti daca puteti sa gestionati toate cheltuielile. Doar atunci poporul v-ar simti ca fiind de-al lor. Doar atunci ati avea legitimitatea de a va numi presedintele romanilor. Ati fost votat de un numar mare de romani (reali sau fictivi) dar acum nu ne mai reprezentati. Asa ca domnule presedinte Traian Basescu va rugam sa aveti demnitate de a oferi cea mai buna solutie – luati o pauza din a ne insulta inteligenta si mergeti in concediu de odihna pentru o perioada nederminata. Poporul se poate descurca si fara prezenta dumneavoastra.

Iar pentru cei care il sprijina pe presedinte – voi chiar TRAITI BINE? Oferiti-ne si noua secretul unui trai mai bun, pentru noi cei lenesi si viermi care nu stim decat sa cerem si sa nu muncim. Asta si pentru ca nu ni se ofera sansa de a munci………….

Poporul a fost incercat de foarte multe ori de-a lungul timpului, dar a trecut peste. Poporul este cel care poate pune un presedinte prin vot direct, dar tot el poate sa schimbe puterea. Daca aveti un pic de demnitate lasati carma corabiei pe mainile unui capitan priceput in carmuirea navei pe timpuri de criza.

The post Traian Basescu si poporul din perspectiva unui tanar appeared first on Durbaca Ionut Lucian.