Fie că am trecut prin ședințe de bloc la ore când lumea se pregătea de somnul de noapte, pentru a alege vopseaua pe care să o dăm pe pereții din casa scării, fie că am trecut peste discursurile isterice ale uneia dintre vecine, atunci când își educa copiii, am știu că toate astea sunt trecătoare. Pentru că, traiul la bloc te face să înveți să trăiești cu alți semeni ai tăi. Toată lumea și-ar dori să stea la casă, să nu deranjeze pe nimeni, dar depinde de disponibilitățile financiare. Iar până când reușești să îți permiți o casă, ești nevoit să stai la bloc. Alături de vecini.

Dacă vreți, există și o mică clasificare a tuturor vecinilor pe care îi ai în bloc. Și la rândul tău poți fi inclus într-una din aceste categorii, în funcție de modul în care reacționezi în diverse situații. Eu m-am gândit la o mică clasificare:

1. Vecinul informat – este acel tip de vecin care știe destul de multe lucruri despre ceilalți. Și nu pentru că ar sta de vorbă personal cu fiecare dintre ei, ci mai degrabă pentru că îi place să stea la o mică bârfă cu alți vecini informați. De cele mai multe ori, acest tip de vecini sunt trecuți de 60 de ani. Dacă vrei să afli ceva despre vecinul X, vorbești cu sursa de informații și ai aflat ce te interesa. La schimb trebuie să îi dai și tu câteva informații despre tine.
2. Vecinul securitate – ei, aici discutăm despre un om care nu se arată niciodată, dar căruia îi place să îi pândească pe ceilalți vecini de palier, de după vizor. Acest tip de vecin nu este întâlnit pe toate palierele blocului, dar ”norocoșii” care au un astfel de vecin, trebuie să stea fără griji. La cel mai mic zgomot pe palier, acești vecini sunt la ușă, urmărind ce se întâmplă. Hoții nu au nici o șansă. Pentru că unul din traseele lui preferate este vizorul ușii – geamul care dă înspre ieșirea din scară.
3. Vecinul sensibil – de obicei acești vecini sunt poziționați în stânga, dreapta, deasupra sau sub apartamentul tău. Este acel tip de vecin care reacționează prin bătăi în țeava de la calorifer, sau direct în pereți. Și asta nu pentru că ai face super-gălăgie, ci pentru că îndrăznești să mergi, să faci treabă, în propriul tău apartament. Dar acest tip de vecin este de obicei cel mai amabil om, atunci când te întâlnești cu el. Probabil că este modul lui de a mulțumi pentru faptul că prin bătaia în pereți îl ajuți să facă mușchi fără a merge la sală.
4. Vecinul muncitor – este vecinul pe care îl vezi tot timpul făcând curat în apartament. Și aici mă refer mai ales la partea de renovări, modificări, reamenajări. Și toate acestea le face la ore matinale. Dă cu bormașina în intervalul 7-8 dimineața sau 21-23 seara. Bate cuie la aceleași ore matinale. Mută mobila de 2-3 ori pe zi, dar mai mult târâind-o. Pune mașina de spălat la 1-2 noaptea. Într-un cuvânt este acel gen de vecin care dorește să afle toată lumea că el este gospodar
5. Vecinul veșnic nemulțumit – îl avem cu toții în blocurile în care stăm. Orice ai face, oricâte îmbunătățiri ai încerca să aduci scării în care locuiți cu toții, el va fi tot timpul contra. Va avea tot timpul de obiectat și de schimbat. Veșnic are o nemulțumire, pentur că el ar putea face mai bine. Dar, de cele mai multe ori nu face nimic. Doar dă din gură și atât
6. Vecinul gospodar – acest gen de vecin este de apreciat la modul cel mai sincer. Veți observa că fiecare bloc are 1,2, până în 5 oameni pe care îi veți vedea la orice este nevoie de ajutorul lor. Fie că este vorba despre reparații efectuate pe casa scării, fie că este vorba despre plantat copaci în grădină, sau orice altă activitate, sunt primii care spun prezent. Și de cele mai multe ori, ceilalți vecini merg pe ideea: ”lasă-i pe ăia că tot timpul au făcut”. Acest tip de vecini sunt luați de fraieri de ceilalți
7. Vecinul nervos – este acel vecin care acoperit de pereții propriului apartament vorbește răstit, pe un ton strident. Și de obicei îl auzi înjurând, iar în unele cazuri extreme auzi și lucruri trântite prin apartamentul lui. Dar, atunci când iese din apartamentul lui este un om cu zâmbetul pe buze, pentru că are o prestanță de apărat. Doar o tresărire spasmatică a colțului gurii îl dă de gol.
8. Vecinul invizibil – de obicei acest gen de vecin nu apare pe afișierul de la întreținere. Este mai mult plecat, dar din apartamentul lui se aud mereu zgomote, voci. Cu un astfel de vecin lângă apartamentul tău vei avea senzația că începi să ai probleme cu percepția. Pentru că tu știi că el nu este, dar totuși auzi voci și zgomote.
9. Vecinul pus pe distracție – la un astfel de vecin va fi tot timpul muzica dată astfel încât să audă toată lumea că la el este petrecere sau că o duce bine. La el vei vedea oameni intrând și ieșind indiferent de ore. Acest vecin când este trist petrece ca să uite de tristețe, când este bucuros petrece pentru că are motive de sărbătorit. Cu alte cuvinte la vecinul pus pe distracție voia bună o vei găsi indiferent dacă e dimineață, mijlocul zilei sau seara.
10. Vecinul glumeț – este unul dintre oamenii pe care ai vrea să îi întâlnești de fiecare dată. Și asta pentru că atunci când discuți cu el,  te binedispune. Un astfel de vecin ridică moralul de cele mai multe ori. Vecinul glumeț trece peste situațiile dificile cu zâmbetul pe buze și are tot timpul la el o glumă care să detensioneze atmosfera.

Indiferent dacă aveți vecini de coșmar sau vecini simpatici, traiul la bloc vă obligă să aveți relații aparent bune cu fiecare dintre ei. Și asta pentru că nimeni nu își dorește să aibă vecini care să fie tot timpul puși pe ceartă și să se păzească atunci când trăiesc în propriul lor apartament. Așa că este mai ok să treci peste micile evenimente ce vor apărea inerent, decât să fii tot timpul nevoit să te cerți. Pentru că, în astfel de relații, fiecare va avea dreptatea lui și cu greu se va ajunge la un punct comun.

Și nu uitați că: ”Singurul vecin bun este acela care face zgomot în același timp cu tine” – Ambrose Bierce

The post Vecini de coșmar appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Dar fraţilor, există şi vecinii “noptambuli”, care în timpul zilei sunt liniştiţi (probabil că dorm), iar noaptea, încep să facă treabă prin casă. Aşa sunt şi vecinii mei – da, am norocul ca şi sus şi jos, să am vecini “harnici” – noaptea. Şi nu râdeţi pe sub mustaţă – nu la genul ăla de “hărnicie” mă refer. Măi oameni buni, cel puţin vecina de deasupra apartamentului meu, chiar face lucruri demne de o veritabilă gospodină – pune maşina de spălat la ora 1-2 noaptea, vorbeşte la telefon de o aude tot cartierul, la aceleaşi ore (1-2 noaptea), uneori mai dă şi cu bormaşina (după 10 seara).

Acum eu m-aş duce la uşă să îi spun să înceteze, dar, dacă mă iau după listele de la întreţinere, în apartamentul de  sus, nu locuieşte nimeni. Şi îmi era frică să nu dau peste o fantomă – ştiţi, îmi este foarte frică de fantome. Şi după aş avea coşmaruri noaptea (cu maşini de spălat, bormaşini şi telefoane vorbind singure).

Asta ca să nu mai vorbesc despre inundaţiile periodice pe care le am. Şi nu mă refer la inundaţiile pricinuite de ploile abundente, din ultima perioadă. Dacă aţi şti ce fain mă simt în propriul meu apartament, când trebuie să pun mopul în funcţiune. Mă simt mai ceva ca în Veneţia. Mai lipseşte gondola. Şi nu ştiu cum se face, că inundaţiile vin imediat după ce dau cu var în baie. Au o periodicitate demnă de invidiat – probabil că ţevile vecinei au senzori – cum simt vaporii de var nou, cum încep să se crape.

Nici cu vecinii de sub apartamentul meu nu îmi este ruşine. Periodic, vecina de dedesubt, foloseşte mulţi decibeli, atunci când comunică cu cei ai casei. Se aude aşa de clar ce spune membrilor casei, că uneori am tendinţa de a interveni în discuţie. Şi de cele mai multe ori, noaptea se aud nişte sunete de la vecinii de jos, de zic că au animale de companie (vaci, boi, din astea de talie mare). Oricât m-aş chinui, nu am cum să redau măcar 1% din ce aud eu, în unele nopţi. În alea în care vecina de sus nu pune maşina de spălat.

Tot vecinii mei de jos, acum o săptămână (în Noaptea de Înviere), erau să dea foc la casă. Şi a lor şi a mea. Acum îmi vine să râd, dar e o senzaţie foarte nasoală, pe care o trăieşti, în momentul în care intri în scară şi dai peste un fum înecăcios, care creşte în consistenţă, concomitent cu urcarea etajelor. Şi nu ştii dacă este de la tine, sau de la alt vecin.

Pănă acum ceva ani, am avut şi o vecină microbistă, care asculta meciurile la volum maxim, de ştiam minutul cu excatitate şi principalele faze din meci. La ea era normal să fie aşa – la 90 şi de ani, nu stătea bine cu auzul. Dar era bine aşa. Când se uita la meciurile Stelei, nu trebuia să mai dau drumul la televizor – eram la curent cu tot ce se întâmpla, de la vecina.

Mai nou, de când a mai crescut puştiul cel mic al vecinilor de pe palier, acum am şi vecinul “pompier”. Până acum, de fiecare dată când ies din casa, puştiul îmi dă emoţii. Ba bate în uşă, ba apasă pe clanţa de la uşă, ba ţipă de bucurie când ajunge acasă (pe la 11 noaptea).

Da fraţilor, trăitul la bloc este o adevărată aventură în România. Şi cu toate astea e minunat să trăieşti la bloc. Oamenii sunt diverşi, cu activităţi diverse, cu personalităţi diverse.

Şi da vecinii mei sunt cei mai minunaţi.

The post Minunatul trai la bloc appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Eu sunt fericitul posesor al unor vecini de nota zece plus. Am vecini care, duminica la ora 13 dau gauri cu bormasina, am vecini care la ora 23 dau muzica tare, tare, tare. Dar cel mai mult imi plac vecinii care se cearta nonstop si care nu tin cont ca peretii sunt subtiri. De ce ar trebui sa stiu eu ca vecina nu face borsul bun, sau ca vecinul nu a spalat vasele din chiuveta? De ce ar trebui sa suport ragetele de om betiv ale vecinului de sub apartamentul meu? E simplu, doar pentru ca locuiesc la bloc.

Mai nou, pe etajul meu s-au mutat noi vecini. Si cum este normal, atunci cand te muti intr-un apartament nou, te apuci de curatenie. Dai gauri la ora 22, lasi mizerie pe etaj, nu tii cont ca mai sunt vecini care poate au copii mici si vorbesti tare tare. Iar atunci cand ii fac atenti se uita la mine de parca le-am spus sa vina sa imi curat mie in casa. Oare chiar sunt singurul care vad o problema din cauza lipsei de educatie si de spirit civic?

Dar asta este, stau la bloc si trebuie sa ma obisnuiesc cu toate bunele maniere ale vecinilor mei. Pentru ca traiul la bloc te invata sa faci sacrificii si sa te obisnuiesti cu vecinii.

The post Nesimtirea de la bloc appeared first on Durbaca Ionut Lucian.