Sursă foto: tvr.ro

Este chiar așa de greu ca în România să fii corect fără să fii luat de prost? Am mai spus-o și o repet – rău putem face fiecare, cu binele stăm mai prost. De ce sintagma ”calcă totul în picioare” este din ce în ce mai uzitată pe meleagurile României? Încep să cred că, atunci când se întâlnesc 2 români, unul dintre ei caută să îi înșele vigilența celuilalt. Pentru că altfel nu îmi explic dorința de a înșela, de a păcăli, pe care tot o observ de ceva timp încoace. Parolismul este unul dintre obiceiurile pe cale de dispariție. De cele mai multe ori nu te ajută nicio înțelegere scrisă. Oare chiar atât de rău a ajuns societatea asta în care trăim?

Aș vrea să fiu mai optimist, dar nu am cum. Pentru că, pe unde mergi trebuie să îți păzești spatele. Și să te transformi în organ de anchetă, înainte de a bate palma cu omul din fața ta. Poate că nu este el vinovat de atitudinea ta. Dar, atunci când vezi că oamenii caută să te păcălească, începi să îți iei măsuri de siguranță. Lucrurile sunt atât de simple, încât mă gândesc că unii oameni sunt inconștienți, atunci când vor să păcălească. Dragii mei, puteți să mă păcăliți odată, puteți profita de ”naivitatea” mea doar o singură dată. Dar, credeți-mă că mai devreme sau mai târziu voi vedea cum trebuie lucrurile. Oare după aia nu îmi voi păzi spatele când vă voi întâlni? Sau, oare nu voi mai vorbi și cu alte persoane despre voi?

E ușor să nu îți respecți înțelegerile. Este floare la ureche să nu îți asumi responsabilitatea. Dar, așa am eu un sentiment că Divinitatea nu lasă lucrurile fără o contra-măsură. Reciprocitatea funcționează de minune. Faci rău, mai devreme sau mai târziu vei atrage răul în viața ta. Faci bine, mai devreme sau mai târziu îți va fi bine. Acum fiecare își poate alege modul în care își trăiește viața. Doar să și-l și asume. Să nu se victimizeze atunci când vine scadența. Pentru că ea vine negreșit.

Tatăl meu avea o vorbă când eram mic – ” nu îți fura căciula singur”. Așa am fost crescut, așa voi fi în continuare. Voi avea încredere în oameni până la proba contrarie. Dar, cei ce își fură singuri căciula și atentează și la căciula mea, e bine să fie un pic mai atenți. Sau să își asume responsabilitatea acțiunilor lor. Și nu pentru că aș face eu ceva periculos pentru ei. Nicidecum – ci pentru că negrești se va întoarce energia negativă pe care au trimis-o înspre mine. Dar, se va întoarce de două ori mai puternică. Pentru că este o lege nescrisă – întotdeauna plătești cu vârf și îndesat atunci când vrei să faci rău. Chiar dacă mai târziu.

În viață fiecare dintre noi tot vom întâlni oameni puși pe a ne păcăli sau înșela. Fie financiar, fie sentimental, fie în orice alt fel. Pe moment e foarte posibil să ne-o luăm. Dar, după vom fi mai experimentați în recunoașterea păcălicilor și înșelătoriilor. Și vom putea lua măsuri atât pentru a ne proteja noi, cât și pentru a-i ajuta și pe alții să se protejeze.

” Dacă fiecare păcălit ar purta o coroană, am fi cu toții regi” – proverb galez

The post Înșelarea se întoarce appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

De ce spun că mă fură statul? Pentru că începând din acest an va trebui să plătesc contribuții de asigurări sociale și sănătate duble. O parte pentru venitul fix pe care îl realizez și o parte pentru veniturile din drepturile de autor. Tocmai am aflat că anul acesta îmi vor zbura din buzunare minim 7000 ron pe contribuțiile sociale și de sănătate. Simt că statul mă fură și pentru că aceste contribuții sunt calculate la salariul minim brut pe economie, dar eu le plătesc la nivel net. Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că statul îmi bagă ambele mâini în buzunare, mai îmi pune și o marjă în plus. Ca să fie.

Zilele trecute o auzisem pe Olguța Vasilescu că la urechile ei nu au ajuns informații de salarii scăzute prin noile reglementări fiscale. Păi doamnă dragă, sunt două variante – ori sunteți surdă, ori aveți o doză mare de nesimțire. Când toată țara strigă că a pierdut bani, tu nu te poți face că plouă. În mod normal, un om prins cu mâna în buzunarul altuia, ia câțiva ani de pușcărie. Ce se întâmplă cu statul care te fură în direct, dar și în reluare? Nu știu de ce am așa o senzație că deșteptăciunea închipuită s-a mutat doar în Guvern. Iar noi, românii obișnuiți suntem doar ăia mai proști.

Nu mai vorbesc despre faptul că statul nu face aproape nimic pentru a încuraja performanța. Nu vreau să mă recompenseze statul pentru ceea ce trebuie să fac eu. Dar, măcar să nu mă fure. Aș compara statul cu un hoț ce stă la colț de stradă și joacă alba-neagra. Doar că spre deosebire de acel hoț, statul câștigă tot timpul. Și degeaba încerci să găsești variante de a proteja câștigurile – vine statul și găsește o struțo-cămilă prin care să pape și el ceva. Chiar dacă nu a făcut absolut nimic pentru veniturile pe care tu le-ai câștigat prin muncă.

Am așa o senzație că toți cei din fruntea Guvernului se cred haiducii lui Șapte Cai. Au senzația că iau de la bogați și dau la săraci. Sau cel puțin asta încearcă să dea senzația celor care au timp să îi asculte. Aplică strategia ce mergea foarte bine înainte de 1989 – egalizăm veniturile. Chiar dacă unii fac o muncă un pic altfel, toată lumea trebuie să câștige la fel. Mama lor de chiaburi. Uneori am senzația că trebuie să îmi fie jenă că muncesc și că de bine de rău, reușesc să îmi duc traiul decent. Mă simt urmărit de hoți. Și de data asta nu de hoții din tramvaie, care se uită după portofelul meu. Ci de stat.

Ceea ce simt eu, cu siguranță este o situație des întâlnită în mai toate familiile muncitoare din orașul ăsta. Cel puțin. Și nu știu dacă este drept ca oamenii care muncesc, să țină în spate încă 3 asistați sociali. Pentru că de fapt și de drept asta se întâmplă. Statul ia de la cei ce muncesc mai mult și dă la asistații sociali. Și aici nu mă refer la acei asistați sociali care au probleme reale de sănătate. Ci la cei ce pur și simplu nu au chef să muncească, ci doar să aștepte, lună de lună banii de la stat.

Așa cum statul este cel mai mare asociat al firmelor din România, la fel este și cel mai mare hoț existent. Pentru că niciodată statul nu iese în pierdere,atunci când vine vorba despre taxe și impozite. Dacă la fel ar sta treaba și la serviciile pe care statul ar trebui să le pună la dispoziție, poate că nu aș mai fi la fel de revoltat. Dar, atunci când vezi că banii îți sunt luați și ajung în salariile parlamentarilor, guvernanților, asistaților sociali, nu ai cum să taci. Probabil că vor fi oameni care vor alege să păcălească statul, așa cum și statul caută să îi păcălească pe ei.

The post Mă fură statul appeared first on Durbaca Ionut Lucian.