Astăzi voi vorbi despre o persoană pe care o știu încă din timpul facultății. Acel tip de om căruia nu-i place să iasă în evidență dar, care prin modul său de a fi nu are cum să rămână în anonimat. Nu știu dacă știți acel tip de oameni care emană energie pozitivă în jurul lor. Și care influențează oameni doar prin exemplul lor personal. Acel tip de om care dă un exemplu pozitiv de comportament. Om care încearcă să învețe și pe alții din experiențele prin care trece.

Omul de astăzi este unul dintre acei părinți pe care îi apreciez foarte mult. Acel gen de părinți care se sacrifică 100% pentru copiii săi. Și care, după cum am spus mai sus, încearcă să învețe și alți părinți din propriile experiențe. Este adevărat că fiecare părinte este unic, dar sunt lucruri comune în educația copiilor. Atunci când ai 3 copii pe mână nu prea mai ai timp de tine. Cu toate acestea, omul de astăzi nu știu cum face, că îl văd destul de activ. Este acel gen de om căruia îi place să își lase amprenta acolo pe unde trece.

Un om simplu, dar în acea simplitate pe care o afișează există o profunzime ascunsă. Încă din timpul facultății am remarcat simplitatea de OM mare pe care o are. Prin modul său de a fi, se face plăcut fără un efort foarte mare. Este un om care modelează caractere și dezvoltă personalități. Ale propriilor copii, dar și ale altor copii influențați de părinții care îi citesc sfaturile și experiențele. Ne-am intersectat destul de des în facultate, dar mai puțin după. Cu toate acestea de fiecare dată când ne întâlnim parcă suntem pe aceeași undă. Avem aproximativ aceleași principii și poate că și din această cauză.

Omul despre care vorbesc astăzi este Irina Nichifiriuc – o mamă căreia nu-i place să treacă viața pe lângă ea. Un model pentru majoritatea de dăruire totală pentru proprii copii. O mamă căruia îi pasă de viitorul luminos al propriilor copii. Un om care pune accent pe fericirea copiilor venită din bucurie și nu pe fericirea venită din lucruri. Este un exemplu pe care oricare dintre noi, părinții, îl poate lua ca reper. Și asta pentru că am avea de învățat multe de la ea. De la responsabilitate și până la dăruire. De la simplitate și până la implicare totală în ceea ce privește educația copiilor. Nu sunt cuvinte mari. Sunt o parte dintre calitățile pe care eu le văd la Irina.

De felul meu nu sunt adeptul cursurilor de parenting. Dar, atunci când Irina scrie ceva despre partea de educație a copiilor mă face să stau pe text mult. Pentru că nu o face din postura de părinte atotștiutor, dătător de sfaturi pentru ceilalți. Scrie din propria experiență și uneori nici măcar nu își permite să ofere sfaturi părinților. Pentru că Irina înțelege că fiecare părinte este unic și erou pentru proprii copii. Dacă te regăsești din punctul de vedere al relației tale cu propriul copil în ceea ce scrie Irina, bine, dacă nu, e la fel de bine.

Irina Nichifiriuc a fost unul dintre studenții buni de la Marketing ai generației mele. Și cu toate acestea a ales să se implice total în viața de familie. Ceea ce spune multe despre modul ei de a vedea lucrurile cu adevărat importante. Pentru ea, contează mult mai mult lucrurile și faptele care îi aduc încărcătură sufletească. Poate vă veți întreba – ce este așa de special la o mamă cu trei copii? Încercați și veți afla cât este de greu să te implici total în educația fiecărui copil în parte, dar în același timp să investești și în dezvoltarea ta ca om. Pentru că atunci când tu ești împăcat cu tine, poți da din pacea ta și celor din viața ta.

Irina Nichifiriuc dă-mi voie să îmi scot pălăria în fața ta. Ești un model de părinte total implicat. Continuă ca din experiențele tale să oferi povești și nouă, celorlalți părinți. Pentru că, să știi că mai sunt părinți care se regăsesc în experiențele tale.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 26 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi voi scrie despre un om ce nu se așteaptă să scriu despre el. Cel puțin așa cred eu :). Și nu se așteaptă să scriu despre el, din simplu motiv că tot ceea ce face este pentru că așa simte că este normal. Nu bravează cu faptele bune, deși le face în tăcere. Se spune că sufletul unui om se cunoaște după faptele pe care le face. Și pentru omul de astăzi faptele vorbesc. Știu că iubește copiii – lucrul acesta se poate observa din bucuria pe care o are atunci când vorbește despre proprii copii. Și nu numai. Ne cunoaștem de ceva timp și pot spune cu mâna pe inimă că este unul dintre oamenii pe care e bine să îi ai alături.

La un moment am avut nevoie de un pic de ajutor din partea omului despre care scriu astăzi. Și deși nu ne cunoșteam de foarte mult timp, nu a ezitat să își ofere ajutor. Astfel de oameni sunt destul de rari – să sară în ajutorul unui om pe care îl cunosc doar prin prisma interacțiunii profesionale. O cunoștință de a mea avea nevoie să ajungă din punctul A în punctul B. Și nu prea avea soluții de care să se poată bucura. Un singur telefon a fost de ajuns ca omul de astăzi să spună prezent și să își ofere ajutorul.

Da, omul de astăzi este acel gen de om care face bine din umbră. Lumea îl cunoaște din diverse interacțiuni pe care le-a avut cu persoana zilei de azi. Și cum faptele bune trebuie să rămână între cel care le face și cei pentru care sunt făcute, vor rămâne așa. Un lucru mai vorbește despre sufletul omului de astăzi. Din ce am observat nu poate spune nu, devenirii de părinți spirituali și pentru alți copii. Nu doar pentru ai lor. Pentru astfel de oameni am un respect deosebit. Pentru că din ”multul sau puținul” lor dau și altora. Și aici nu mă refer doar la partea financiară. Mă refer mai mult la partea de ghidarea a micuților pe cărarea vieții.

Dincolo de parolismul și responsabilitatea persoanei despre care vorbesc astăzi, mărturie pentru modul ei de ai fi stă ceea ce lasă în urmă. Se spune că bunătatea unui om se cunoaște după câte vieți a insuflat. Și așa am o bănuială că persoana de astăzi a influențat câteva destine.

Persoana despre care am ales să scriu astăzi este Ionela Diana Isari. Mulți poate o cunoașteți din diverse interacțiuni pe care le-ați avut cu ea. Prin prisma jobului pe care îl are. Dar, dincolo de profesionista Diana, dacă ați vorbit la telefon cu ea, nu ați putut să nu observați că este o mamă dedicată copiilor ei. Și educației lor. Și pentru că dragostea de părinți este prea mare, Diana și cu soțul ei au ales să ajute din umbră și alți copii – ai lui Bogdan Tănasă (și aici mă refer la copiii de care se ocupă Casa Share). Fără să stea pe gânduri și să facă calcule pun umărul la proiectul lui Bogdan. Fără să știe prea multă lume de ce fac ei.

Diana, felicitări pentru modul în care știi să ajuți fără să faci prea mare tam-tam din asta. Și pentru modul în care oferi exemplu copiilor tăi că se poate. Chiar dacă greu, se poate să fii bun. Pentru că din bunătate au izvorât și vor izvorî lucrurile ce vor dura peste trecerea anilor. Ține-o tot așa și nu ceda, oricât de greu ar fi lucrul acesta.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 24 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Sursa: www.descopera.ro

Poate că acesta  a fost și secretul legăturilor puternice dintre noi. Nu conta cât de ocupați suntem, nici măcar dacă eram plecați din oraș, duminica era musai să fim cu toții în jurul mesei, cel puțin la masa de prânz. Era modul nostru de a ne bucura de prezența celorlalți membri – mama, tata, fratele meu. Chiar dacă masa nu era întotdeauna îndestulată, faptul că era toată familia în jurul mesei, era cu mult mai important. Era un ritual al nostru – era modul nostru în care ne prețuiam familia.

Duminica în familie

Nu am fost o familie bogată, ci mai degrabă o familie care uneori a avut și grija zilei de mâine. Dar, părinții noștri au știut să mențină ideea de duminică în familie până am crescut mari și ne-am luat zborul. Acum stau și mă gândesc la ceea ce se întâmplă în familia mea proprie. Aș vrea să fie oglinda familiei cu mama și tata. Pe cât posibil încercăm să ne ținem de câteva lucruri care să păstreze armonia în familie. Este din ce în ce mai greu ca familia să mai fie familie, acum când tatăl este mai tot timpul pe drumuri, în căutarea unor surse de venituri pentru cei dragi, iar mama este din ce în ce mai ocupată.

Și totuși ne întrebăm de ce să răcesc relațiile din familie, de ce devenim străini în aceeași casă… Au fost străbunii noștri niște oameni proști? Aveau obiceiuri proaste? Erau înapoiați când țineau morțiș să ia masa în familie? Poate că da, dar în acele vremuri, familia era mult mai unită, iar membrii ei aveau o legătură nevăzută, care se păstra chiar dacă erau la distanță mare unul de altul.

Când toți membrii familiei stau la masă, se sudează relațiile dinte ei și poate fi un mod bun de a rezolva problemele apărute. Prin discuții și comunicare apar și soluțiile. Care sunt găsite împreună de toți membrii familie. Participă cu toții la problemele fiecăruia și găsesc împreună rezolvarea. Iar pentru copiii tăi, poate reprezenta un exemplu pe care să îl aplice la maturitate, în propria lor familie. Petrecând măcar duminica în familie, fiecare membru are timp să interacționeze cu celălalt, să îi afle problemele, să aibă încredere unul în altul. Și poate cel mai important, toți membrii familiei învață să respecte regulile familiei. Știm cu toții că familia este celula societății, iar dacă fiecare membru al familiei, respectă regulile din familia respectivă, sunt șanse mari ca aceștia să respecte și regulile societății în care vor trăi.

Duminica petrecută în familie, sau oricare altă zi, întărește legăturile dintre membri, întărește familia însăși. Și îi face pe membrii familiei să aibă o legătură puternică, care să reziste peste orice alt factor ce poate interveni din exterior.

The post Duminica în familie appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Stiu ca nu ti-am mai facut o declaratie de dragoste, inca de cand ne-am casatorit, stiu ca am gresit cu multe fata de tine, dar astazi am decis sa ma revansez. Am decis sa iti spun cat de mult te iubesc si cat de recunoscator sunt pentru faptul ca ai devenit mama si ca mi-ai daruit cel mai frumos dar. Imi cer scuze in avans pentru faptul ca voi fi stangaci si greoi in exprimare. Imi cer scuze in avans daca cuvintele mele vor fi prea putine, sau prea sarace in ati arata dragostea mea pentru tine. Imi place sa cred ca inca mai stiu semnificatia cuvantului dragoste.

Stii, cand nu mai faci un lucru un anumit timp, iti iese din obisnuinta. Dar de astazi mi-am propus sa fac lucrul acesta zilnic. Sa iti spun in fiecare zi cat de mult te iubesc, sa iti arat ca inca mai stiu semnificatia cuvantului dragoste. Oare cum as pute sa uit cat de mult te iubesc, daca in fiecare zi, vad trasaturile tale in frumoasa noastra fetita. Sau cum as putea sa uit sa te iubesc, atunci cand tin in brate rodul iubirii noastre. Incerc sa inteleg prin cate ai trecut si prin cate vei trece pentru fiica noastra, dar nu voi putea sa ma pun in pielea ta. Sacrificiile pe care le face o mama pentru copilul ei, sunt uneori, de domeniul fantasticului. Pentru asta te iubesc si te respect mai mult decat iti poti inchipui.

Stau si ma gandesc cum a crescut iubirea mea pentru tine, inca din 25 martie 2010. Da stiu e data nasterii fetitei noastre. E data la care tu ai devenit mama si eu am devenit tata, e ziua in care amandoi am devenit parinti. Si acum imi aduc aminte cum stateam acasa si iti trimiteam iubirea mea catre tine – atat puteam sa fac in momentul acela. Dar erai singura, erai in plin proces de devenire – deveneai mama. Ai trecut prin multe de cand s-a nascut fiica noastra si pentru asta te iubesc. Te iubesc si pentru fiecare particica din fiica noastra, particica ce a luat-o de la tine. Nu degeaba ne spune lumea ca e leit mama ei – a luat ce e mai bun de la fiecare – cel putin asa imi place sa ma amagesc..

Daca Iustina ar putea sa iti arate cat de mult te iubeste, probabil ca ti-ar aduce cele mai frumoase amintiri ale ei. Dar cum este inca mica, m-a rugat sa iti multumesc eu in numele ei. Iar multumirile ei ar arata asa: mama te iubesc pentru ca mi-ai dat viata, te iubesc ca m-ai adus in aceasta familie minunata, te iubesc pentru ca existi si esti mama mea, te iubesc pentru fiecare pas pe care m-ai invatat sa il fac, te iubesc de zece ori mai mult decat zilele in care te supar, te iubesc pentru fiecare zi in care imi descoperi lumea, te iubesc pentru educatia pe care incerci din greu sa mi-o dai, te iubesc pentru ca ma ajuti sa cresc mare, te iubesc pentru ca vei fi intotdeauna mama mea, te iubesc pentru toate motivele din lume. Iar pentru asta iti daruiesc ce am eu mai de pret, cea mai frumoasa bijuterie pe care o vei purta la gatul tau – iti daruiesc colierul meu de imbratisare, te inconjur cu bratele mele si iti spun te iubesc.

Frumoase cuvinte, nu-i asa? Si cand te gandesti ca are 2 ani si 7 luni. Perioada in care, in fiecare zi am incercat sa iti ofer clipe de liniste – de cele mai multe ori nu am reusit. Si cu toate astea inca ma mai iubesti – si pentru asta iti sunt recunoscator. Ma gandesc in fiecare zi ca sunt un om bogat. Nu, nu am conturi mari in banca si nici masini luxoase in fata scarii, dar am cele mai frumoase comori din lume. Te am pe tine si pe Iustina, iar voi ma faceti cel mai bogat om de pe pamant. In fiecare dimineata spun multumesc: multumesc pentru fiecare zi in care ma trezesc langa mama fiicei mele, multumesc pentru darul pe care mi l-ai facut, multumesc pentru faptul ca ma simt iubit, multumesc pentru ca a inceput inca o zi langa tine, multumesc pentru viata minunata pe care o traim impreuna.

Stiu ca inainte de casatorie iti scriam poezii, dar am imbatrinit. Stiu ca se spune ca cei mai indragostiti oameni scriu poezii, dar m-am maturizat. Nu iti mai scriu poezii, dar incerc sa iti arat in fiecare zi ca te iubesc – de cele mai multe ori nu reusesc, dar ma perfectionez. Intr-un cuvant sunt sigur ca Iustina cand va creste mare si va avea propria fiica, iti va multumi si te va vedea in propriul copil. Iar lucrul acesta este dovada suprema a iubirii pe care o avem pentru tine.

Iubirea noastra pentru tine nu poate fi descrisa in cuvinte. Suntem doar noi trei si lumea asta mare. Dar dragostea noastra pentru tine creste in fiecare zi. Te iubim “mama” noastra.

Postare scrisa pentru Superblog 2012.

The post Iubirea mea e in mama din tine appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Mai jos voi reda ceea ce mi-a spus Iustina să îi transmit Simonei:
” Iubita mea mămică, e primul an când de 8 Martie suntem împreună fizic – anul trecut ți-am cântat La Mulți Ani din burtică, dar probabil că nu ai auzit nimic, așa că anul acesta l-am rugat pe tati să îți scrie ceva. Îți multumesc mami că ești în fiecare zi, în fiecare minut lângă mine și îmi sari în ajutor de fiecare dată când am nevoie de el. Încă nu pot să îți spun că te iubesc, dar îți scriu că ești cea mai scumpă mămică din lume și îi mulțumesc lui Dumnezeu că te-a făcut mămica mea. Știu că în cele 11 luni de viață te-am mai supărat, dar nu-i așa că ți-a trecut supărarea când ți-am zâmbit? Pentru fiecare moment în care ți-am greșit îți trimit o floare rară pentru o scumpă mamă.
Te iubesc mămica mea.”
Mă alătur și eu scumpei mele fetițe și îți urez și eu Simona un 8 Martie fericit, așa cum meriți și o viață plină de bucurii pe care să ți le aducă Iustina.
La Mulți Ani tuturor fetelor și mamelor care îmi vor citi blogul și să aveți parte de tot cei mai bun.

The post O floare rara pentru o scumpa mama appeared first on Durbaca Ionut Lucian.