Societatea asta în care trăim a ajuns așa în timp. Nu ne-am trezit dintr-odată într-o societate în care oamenii fără substanță ajung să dicteze. Toate aceste lucruri s-au întâmplat treptat – atunci când fiecare dintre noi închidea ochii. Pentru că nu îl afecta în mod direct și pentru că acel confort al familiei sale nu era afectat. Din păcate, în societatea românească superficialitatea s-a extins ca o plagă. Și fie că recunoaștem, fie că nu – oricare dintre noi a fost superficial la un moment dat. Fie și din lipsa reacțiilor noastre atunci când acestea trebuiau să existe.

Unora le-a fost mai ușor să lupte în deplasare, pentru alții a fost mai facil să rămână apatici. Unii au ales să spună ce nu este în regulă în societatea noastră. Dar au fost mult prea puțini ca să conteze. Apatia generală în care s-a cufundat societatea românească ne face să acceptăm lucrurile așa cum sunt. Am mai spus-o și în alte situații – suntem mult prea apatici și de asta cei cu tupeu ajung în față. Pentru că ei sunt mai vocali și mai incisivi în acțiunile lor.

Suntem inofensivi în lipsa acțiunilor noastre în fața celor care fac totul cu susu-n jos. Suntem de părere că oamenii își duc războaiele lor personale și nu trebuie să ne băgăm. Să nu ieșim cei mai șifonați. Și lăsăm timpul să treacă și să vindece. Doar că timpul nu face altceva decât să transforme rana într-o coajă. Tot noi trebuie să o desprindem. Iar cicatricea rămâne ca semn al suferinței și lipsei de acțiune. În felul acesta ne vom surprinde inclusiv pe noi făcând lucrurile cu susu-n jos. Pentru că flagelul se va extinde și pentru a supraviețui va trebui să facem și noi ce altădată nici nu putea fi vorba.

Totul pleacă de la lipsa de reacție în fața acțiunilor bădărane și lipsite de cel mai elementar bun simț. Haideți să ne gândim la reacțiile noastre atunci când vedem în parcuri oameni care dau cojile de semințe pe jos. Câți dintre noi am reacționat față de această lipsă de bun-simț? Puțini, care după ce au făcut-o au fost puși în fața unor amenințări vocale. Și nimeni altcineva nu le-a sărit în ajutor. Sau, gândiți-vă la câți oameni au curajul să se ia de cei ce fură în mijloacele de transport? Ce se întâmplă cu ei oare? Sar ceilalți oameni în ajutorul lor? Dar de unde! Se fac ca plouă și în cazul unei încăierări caută să coboare la prima stație.

Suntem uniți doar de fațadă, iar atunci când o confruntare este inevitabilă, căutăm să fugim din calea pericolului. Abandonăm lupta atunci când ne dăm seama că riscăm să suferim atât fizic, cât și psihic. Intrăm într-un soi de conservare a noastră și a celor dragi nouă. Din oamenii vocali care eram, ne transformăm în primii care fug din calea primejdiei sau amenințărilor. Vor fi mulți care vor spune că nu este așa. Da, din spatele ecranului toți suntem curajoși. Ce se întâmplă însă când dăm față în față cu pericolul? Mai suntem la fel de curajoși? Sau începem să ne codim? Să găsim circumstanțe atenuante? Să o dăm la pace cu alte cuvinte.

Toate sunt cu susu-n jos și atât timp cât nu vom avea curajul să fim vocali, chiar și în fața situațiilor periculoase, așa vor rămâne. De fiecare dintre noi depinde dacă societatea românească se va schimba în bine, sau va continua să se scalde în compromisuri agreate tacit de toată lumea. Și nu, societatea noastră nu este mai rea sau mai bună decât alte societăți. Este așa cum o facem noi să fie.

The post Toate sunt cu susu-n jos appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Sursă foto: codrosu.ro

Nu e greu să spunem – da, recunosc, am greșit. Suntem oameni cu defecte și calități. Față de unii am făcut greșeli, la fel cum altora le-am făcut bine. Viața este un cumul de suișuri și coborâșuri, de oameni a căror încredere în noi a dispărut. Dar și de oameni care ne urmează cu ochii închiși. De cele mai multe ori vrem să părem perfecți fără a ne gândi că totuși suntem oameni.

A recunoaște o greșeală nu înseamnă să fii slab. E mai mult decât o dovadă de caracter puternic. De asumare a acțiunilor tale. A da vina pe alții pentru ceea ce ți se întâmplă ție nu este cea mai bună cale de a evolua. Pentru că este mult mai ușor să muți vina către alții, decât să lucrezi la îmbunătățirea ta ca om. Știți doar că greșelile ne ajută să deschidem ochii, ne ajută să vedem cât suntem de slabi, în anumite momente ale vieții noastre. Noi, oamenii, privim greșelile din viața noastră ca pe ceva peiorativ. Dar, nu trebuie să fie așa. Trebuie să luăm tot ce este mai bun dintr-o greșeală făcută. Fie doar și pentru lecția pe care am învățat-o din efectele greșelii noastre.

Doar repetarea aceleiași greșeli duce cu gândul la premeditare și la pierderea încrederii celorlalți în tine. Pentru că atunci când faci o greșeală se zice că este întâmplătoare. Dar, atunci când repeți aceeași greșeală se spune că este o obișnuință. Și poate că într-o greșeală repetată este vorba și de absența dorinței de a repara ce s-a stricat. Atât în viața profesională, cât și în cea personală.

Într-o perioadă a vieții mele, mai exact în copilărie, acopeream greșelile prin minciuni. Fără să mă gândesc o clipă că adevărul este același, indiferent de perioada din zi în care îl spui. Ticluiam minciuni pentru a acoperi alte minciuni. Și asta venea dintr-o frică de asumare a greșelilor și dacă vreți a pedepselor. Credeam că rezolvarea greșelilor mele venea din ascunderea lor. Până într-un punct în care mi-am dat seama că îmi este mai greu să tot acopăr greșelile mele. Atunci am început să îmi recunosc greșelile.

Dacă ai greșit față de un om și ți-ai recunoscut greșeala este problema lui dacă te iartă sau nu. Dar, măcar tu ai recunoscut că ai greșit. De restul nu mai ești tu răspunzător. Și ai grijă ca data viitoare să nu mai repeți aceeași greșeală în ceea ce privește persoana respectivă. Cu timpul își va da seama că deși ai greșit ai fost unul din puținii care a avut tăria să recunoască asta.

Din păcate, acum asistăm la o alterare a modului de gândire a societății în general. Sunt din ce în ce mai puțini oameni care să își recunoască lipsurile, greșelile și defectele. Pentru că trăim într-o lume spoită, în care aparența este mult mai importantă decât lucrurile din spatele primei impresii. Și de ce să nu recunoaștem că e mai ușor să pari super-fain ca om? Așa ești căutat și îți faci treaba în liniște. Chiar dacă tu știi mai bine despre ce este vorba cu adevărat în ceea ce te privește. Doar tu știi câte minciuni, greșeli, comportamente creionezi pentru a menține imaginea de om super-fain.

Greșelile sunt ale noastre. Și atunci când vom realiza că ele fac parte din noi și ni  le vom asuma, vom reuși să ne perfecționăm. Fără să mai avem grija a ceea ce spunem, a ceea ce facem. Pentru că o greșeală recunoscută este pe jumătate iertată. Dar, pe termen lung aduce lângă noi oameni faini, prieteni, amintiri frumoase. Doar să vrem să recunoaștem.

The post Recunosc am greșit appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Pe principiul cel ce strigă mai tare este băgat la înaintare – așa se întâmplă lucrurile în momentul acesta. Tupeul din baza societății a ajuns la vârful formelor de conducere. Sfidarea oamenilor simpli a ajuns program de condus țara aceasta. Disprețul față de toți cei care nu sunt ca ei a devenit doctrină de ghidare a acțiunilor. Legea pumnului celui mai puternic pe care o întâlnim de câțiva ani, este principala formă de condus oamenii pe care o știu cei din conducerea țării. Infracționalitatea nu mai este ceva anormal în țara asta, atât timp cât lucrurile se fac cum se fac la nivelul de sus al țării.

Și asta pentru că în conducerea țării au ajuns oameni care doar și-au urmărit interesul. Și pentru asta au jucat teatru atunci când erau la baza evoluției lor. Oameni spășiți, aparent buni, sociabili. Doar ca să placă celor care îi puteau propulsa pe scara ierarhică. Din păcate acest tip de comportament îl întâlnim peste tot. Iar în momentul în care acești oameni ajung să aibă în mâna puterea, își dau arama pe față. Pentru că simt că sunt cei mai puternici oameni și că pot face orice. Fără să dea socoteală – sunt mici dumnezei.

Modul în care se desemnează la momentul actual prim-ministru și cei din conducerea ministerelor nu știu cât are de-a face cu partea de competențe a acestora. Pentru că altfel nu îmi explic cum sunt puși oameni care nu au pregătirea necesară să conducă ministere. Nu am nimic cu nimeni. Dar eu știu un lucru – dacă vrei să meargă lucrurile într-o societate, trebuie să pui performeri în punctele cheie. Altfel, vei merge în gol, sau și mai rău te vei prăbuși. Asta o știu și copiii. Nu poți obține performanțe cu oameni din pluton.

Competențele unei persoane se dovedesc atunci când o pui să facă lucrurile pe care se laudă că știe să le facă. Dacă pălăria este prea mare se vede imediat. Și nu trebuie să privești ca un analist politic. Ci, pur și simplu ca un cetățean obișnuit. Revolta oamenilor simpli pleacă de la fața dublă pe care o afișează cei ce ne conduc. Și de la sentimentul pe care aceștia îl lasă. Nu ne interesează de voi, ci de cum să ne fie nouă bine. Așa se poate caracteriza filosofia celor de acum. Dar, pentru că aveți nevoie să auziți lucruri care să vă liniștească vă spunem că ne pasă de țară. Chiar așa? Unde mai găsesc ei o țară care să îi lase să facă ce vor? Fără să le fie frică de reacția poporului.

Din păcate astfel de persoane sunt în stare să folosească forța pentru a impune ceea ce își doresc. Și asta cred că este clar pentru toată lumea. Asta se întâmplă pentru că am dormit. Fiecare dintre noi și am lăsat ca lucrurile să meargă și așa. Știți cum e cu musafirul care vine și nu mai pleacă din casă? Eventual se comportă ca și cum ar fi casa lui. Așa și acum. Ei au fost invitați să conducă țara asta, iar ei confundă România cu propria lor feudă. Iar noi nu suntem altceva decât niște numere, care la un moment îi pot urca sau coborî.

Asta se întâmplă pentru că repetenții au ajuns să se creadă premianți. Și își mai dau și aere de oameni de valoare. Poate or fi, dar până acum nu au demonstrat altceva decât faptul că sunt oameni fără substanță. Care poate că acum sunt cu puterea în mână. Dar, peste ani lucrurile se vor schimba și va veni o scadență. Și se vor întoarce împotriva lor toate notele de plată –  decontate cu vârf și îndesat de fiecare om în parte. Pentru că incompetența poate păcăli pe moment și poate aduce prejudicii. Până la un punct.

Mă repet – așa se întâmplă când oameni slabi din punct de vedere uman ajung să ofere lecții de corectitudine. Este oglinda vie a parvenitului de România. Sper doar că ai noștri copii vor lua ca și exemplu de așa nu.

The post România parvenită appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

sursă foto: fanatik.ro

Dezumanizarea noastră, a oamenilor în general este în plin proces. De cele mai multe ori nu ne dăm seama că ne schimbăm. Sau că suntem ajutați să ne schimbăm punctele de echilibru și valorile. Pentru cei mai slabi dintre noi. Știți vorba aceea ”o minciună, sau un neadevăr spus în mod repetat, devine realitate pentru cei ce îl aud în mod constant”. Suntem supuși zilnic informațiilor despre emancipare, despre gândirea open-mind, despre superficialitate, despre lucruri ce se petrec exact pe dos, față de ceea ce ar trebui să se întâmple.

Normalitatea în ziua de astăzi înseamnă să aruncăm gunoaie pe stradă și tot noi suntem ofuscați când ni se face observație. Normalitatea de astăzi înseamnă să furăm, iar atunci când suntem prinși să îi dăm în judecată pe cei ce ne-au prins – și culmea să mai obținem despăgubiri. Normalitatea din zilele pe care le trăim înseamnă ca atunci când vedem un om în nevoi să îi mai dăm un șut în fund – și să mai fim lăudați pentru gestul nostru. Normalitatea din trecut devine din ce în ce mai rară, iar acei care o apără să fie considerați înapoiați mintali – și trecuți pe linie moartă.

Deviza de acum este ”ai tupeu – stai în față”. Iar dacă mai ești și obraznic ai toate șansele să reușești. Ba chiar să poți fi apreciat de puhoaie de oameni. Dacă ești mai cu bun-simț, riști să fii luat înainte de val. Pe principiul, ori te adaptezi societății în care trăim, ori te dăm la o parte. Iar cei care mai au și prostul obicei să semnalizeze anormalul sunt deja puși pe eșafod. E zbucium în lume și mă mir cum de nu îl auzim cu toții. Sufletele se zbat să iasă la lumină, dar zbaterea lor este din ce în ce mai surdă. Oamenii par din ce în ce mai pierduți în grijile zilnice, încât sufletele nu mai au nicio șansă să se liniștească. Pentru că este furtună emoțională. Ori ești cu noi, ori ești împotriva noastră.

Zilele trecute chiar am primit o replică de genul – ”nu știi să te adaptezi lumii de astăzi”. Și remarca asta plecase de la faptul că nu am făcut ceva ce nu era conform principiilor mele. Chiar dacă am pierdut niște bani care probabil că pentru alții reprezenta o sumă importantă de bani. Dar, am o vorbă când vine vorba despre câștiguri bănești – ”la finalul lunii/colaborării, atunci când tragi linie, trebuie să vezi cât de scumpi au fost banii pe care i-ai câștigat – la ce ai renunțat pentru ei”. Și aici intră inclusiv lucrurile care te echilibrează pe tine ca individ. Chiar dacă aparent decizia ta nu este o decizie pe care lumea o înțelege.

Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Poate spun prostii. Opriți-vă un pic din ceea ce faceți, trageți-vă mai deoparte și urmăriți ce se întâmplă cu oamenii, cu societatea cu lumea în care trăiți. S-ar putea să vi se deschidă ochii ce până acum vedeau doar rezolvarea problemelor voastre zilnice. Sau poate că nu veți vedea nimic care să vă tulbure. Poate că nu îmi veți da dreptate. Dar, uitați-vă atenți la toate reacțiile celor din jurul vostru atunci când nu știu că sunt observați. Vedeți care sunt lucrurile după care se ghidează cu adevărat și nu de ochii lumii. Nu trebuie să spuneți nimănui concluziile voastre. Este mult mai important să fiți atenți la tresăririle sufletului vostru. Vă vor spune mai multe decât ar putea să spună toți prietenii voștri la un loc.

” Brooke – Unde suntem acum?

 Haley – La mii de kilometri depărtare de normalitate”

The post Când normalitatea dispare appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Toti cred ca ne-am plans la un moment dat de salubrizare din orasul nostru – ba ca gunoaiele nu sunt stranse la timp, ba ca vin noaptea si fac galagie, tulburandu-ne somnul. Dar oare ne-am gandit ca problema este si in curtea noastra, a fiecaruia dintre noi. Orasul ar fi mai curat si daca fiecare dintre noi ar face un pic de efort si ar merge pe o selectie a gunoiului, nu am mai arunca chistoace de tigari pe strada. Am mai spus-o si in alte randuri, spiritul civic al unui oras il observi dupa cum stie fiecare locatar sa se gospodareasca. Nu cred ca este benefic pentru noi sa stam, sa asteptam sa vina totul de la corpul administrativ al orasului.

Imi pare bine sa vad ca in Iasi se mai intampla lucruri pozitive si orasul incepe sa mearga inainte. Imi place ca sunt firme care se implica activa in evolutia noastra ca si societate, in schimbarea in bine a modului nostru de a gandi si a fi. EcoRom ne ajuta sa ne schimbam stilul de viata, ne ajuta sa ne gandim la viitorul copiilor nostri. Asta pentru ca EcoRom vine cu o idee noua, prin care iesenii sunt invitati ca in perioada 25 iunie – 28 iulie sa isi duca deseurile in punctele special amenajate – containerele albastru, verde sau galben. Iar daca facem un efort cat de mic si ducem la punctele de colectare minim 10 ambalaje cei de la ColecteazaSelectiv.ro  ne dau un tichet razuibil. Daca va fi “Castigator” vei castiga un pix din carton reciclat, o bratara reflectorizanta pentru biciclisti, un evantai, o minge de plaja, magneti de frigider, un frisbee. Daca ai mesajul “Continua sa colectezi selectiv” nu dispera, inscrii codul de pe tichet prin SMS la 1899 sau pe www.colecteazaselectiv.ro si poti castiga marele premiu, un Ford KA.

Poate ca la prima vedere premiil nu vi se par atractive, dar oare pentru sanatatea noastra si a copiilor nostri avem nevoie de premii? Pentru mine unul nu conteaza valoarea premiului, mai degraba conteaza faptul ca am sansa ca gunoiul meu sa ajunga acolo unde trebuie – ambalajele din pet-uri la plastic, cartonul la carton si gunoiul menajer la gunoi menajer. Vreau sa traiesc intr-un oras mai curat si pentru asta sunt constient ca trebuie sa fac primul pas. Asta si pentru ca tot gunoiul colectat selectiv il voi putea depune la unul dintre punctele de colectare de aici : http://www.ecoromambalaje.ro/harta_colectare_selectiva.php. Si daca vreti sa stiti si intervalul orar in care puteti sa va prezentati la punctele de colectare, e bine de stiut ca veti gasi promoterii in fiecare zi de luni, miercuri, vineri de la 16:00 la 19:00 si sambata de la 10:00 la 13:00.

Campania EcoRom nu se adreseaza numai noua iesenilor ci si locuitorilor din orasele: Alexandria, Satu Mare, Sibiu, Slobozia, Baia Mare, Craiova, Ploiesti, Focsani, Roman, Arad, Deva, Medias, Sfantu Gheorghe, Targu Jiu, Tulcea, Targu Mures, Zalau, Bacau, Brasov, Cluj, Constanta, precum si sectoarele 1,2,3 si 6 din Bucuresti.

Orasul Iasi are sansa sa devina un oras european, un oras curat, doar daca noi iesenii vom face un pas spre civilizatia avansata si nu vom mai arunca gunoiul la intamplare, fara sa ne gandim la consecintele viitoare. Totusi copii nostri au nevoie de un viitor mai curat.

The post Gunoiul din viata noastra appeared first on Durbaca Ionut Lucian.