Mai știu că de fiecare dată când cineva primește un cadou, produci bucurie sufletului său. Unii spun despre tine că ești doar o închipuire sau o proiecție a noastră, a oamenilor. Chiar și dacă ar fi așa, ești o proiecție de bine. Tocmai de asta poate că ești așa de iubit de copii. Știi să faci cadouri și de cele mai multe ori aduci dulciuri. Dar, dincolo de darurile pe care le pui în ghetuțe, tu aduci mult mai mult. Aduci plăcerea oamenilor de a dărui, aduci bucuria simțită în familie, aduci oamenii buni unii lângă alții. Ești înainte-mergătorul unui alt Moș. Al lui Moș Crăciun cel veșnic bun. Rolul tău este cu atât mai important, cu cât ne faci să fim mai buni și mai darnici.

Anul acesta vreau să te rog ceva bre Moș Nicolae. Sunt bune și dulciurile pe care le aduci, dar te rog io, fă să revină umanitatea în noi. Fă să ne aducem aminte să zâmbim, să ne bucurăm și să fim buni. Știu că ceea ce îți cer acum este un pic mai greu. Dar tu ești Moș Nicolae și poți. Te mai rog ceva – ajută-ne să ne dăm seama cât de valoroși suntem noi oamenii și cât bine putem să ne facem unii altora. E greu nu zic că nu, dar ofere-ne șansa să devenim ca tine – darnici și săritori. Așa poate că ne-am face o viață și o lume mai bună.

Poți să anulezi egoismul specific nouă oamenilor. Învață-ne să întindem mâna să ajutăm când alții au nevoie. Arată-ne cum să fim alături de oamenii mai puțini norocoși ca și noi. Te rog să ne aduci aminte că putem să fim și onești, drepți și cinstiți. Că putem să fim cuviincioși, iertători și civilizați. Știu că atunci când îți îndrepți privirea către lumea noastră nu ești mulțumit de ceea ce vezi. Știu că pentru tine e greu să vezi atâta nedreptate în lume. Dar, mai știu că tu nu poți să vii dacă nu ești iubit și chemat. Cu toate acestea te rog să oferi din bunătatea ta,  nouă oamenilor.

Bre Moș Nicolae când eram mic aveam o bănuială despre tine. Nu mi s-a confirmat niciodată și pentru asta trebuie să mă declar mulțumit. Ceea ce am învățat de la ceea ce semnifici tu este să fiu mai bun. Nu îmi iese întotdeauna, ba chiar în cazuri rare. Am mai învățat să fiu fericit cu ceea ce am și cu cei dragi alături de mine. Pentru că despre asta cred că vrei să ne înveți – despre iubire, despre bogăția pe care o avem lângă noi, despre bunătatea inimii și a faptelor bune, despre cum putem deveni mai buni.

Dincolo de sărbătoarea comercială pe care lumea încearcă să o dea zilei tale, tu rămâi același bătrân săritor și bun. Și dacă ești chemat vii și ajuți. După puterile tale. Treci peste setea de bani a celor ce vor să profite de bunătatea ta. Pentru că tu știi că cei ce chiar cred în tine vor rămâne la fel. Dincolo de mesajele publicitare, dincolo de ofertele din magazine, tu vei rămâne veșnic Moș (Sfântul) Nicolae. Cu bune și cu rele. Cu lucruri dăruite la vedere, dar mai ales cu daruri pe care doar le simțim.

Bre Moș Nicolae îți mai aduci aminte de cum era odată? Când mirosul cojilor de portocale intra în casele noastre odată cu ziua ta? Când mirosul cetinei de brad invada căminele noastre în preajma zilei tale? Și când din 6 decembrie începeau să răsune colindele alea românești frumoase? Îmi este dor de atmosfera de atunci, dar sunt sigur că nu se va mai întoarce. Așa că mă bucur de tine, Moș Nicolae, așa cum ești tu acum.

Moș Nicolae te rog continuă să fii bun cu noi și să ne aduci daruri. Văzute și nevăzute.

The post Bre Moș Nicolae appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Când eram copil, așteptam Ajunul Crăciunului cu sufletul plin de speranță și de bucurie. Îmi aduc aminte că, dimineața, în ziua de Crăciun mă trezeam și primul meu drum era înspre brad, sau înspre locul în care trebuia să fie bradul. Iar atunci când descopeream o pereche de șosete, o pungă de bomboane, sau o carte de povești pentru copii. Nu erau cadouri mari, dar pentru sufletul meu de copil erau cadourile cele mai potrivite pentru acele momente. Era mult mai important că ziua de Crăciun mă găsea alături de cei dragi din familie și că toți ai casei erau sănătoși.

Sunt sigur că pentru mulți dintre voi, cei care acum aveți 30-40 de ani, Crăciunul vostru arăta cel puțin la fel. Dar parcă, atunci când noi eram copii, Sărbătorile de Crăciun puneau accentul mai mult pe relațiile dintre oameni și nu pe cadouri, puneau accentul mai mult pentru a fi împreună și nu pe a mânca în nesaț. Puneau accentul mai mult pe natură și mai puțin pe cumpărături. Îmi aduc aminte și acum de vacanțele petrecute la derdeluș,unde mă prindea și ziua de Ajun. Iar cum venea seara, ieșeam la colindat pe toată scara blocului. Pardon, pe scările blocurilor. Și atunci, aproape toate ușile se deschideau să primească colindători.

Astăzi, ușile stau închise, doar răzleț mai fiind câte una care se mai deschide. Acum, pe casa scării este rar să se mai audă copiii colindând în seara de Ajun. Parcă din ce în ce mai mulți oameni uită că un colind aduce bucurie și sentimente de împăcare. Și asta poate și pentru că din ce în ce mai mulți oameni se plâng că nu au bani să primească colindători, dar după sărbători aruncă kilograme de mâncare. Da, astăzi scările de bloc sunt mult mai triste în Seara de Ajun.

Crăciunul nu este despre mâncare, despre cadouri și despre cozi interminabile la hypermarket. Crăciunul nu este despre ce haine scumpe ne dorim să mai primim. Crăciunul nu este despre câți bani putem cheltui pe cumpărături. Crăciunul nu este despre agitația care este acum în oraș. Crăciunul nu este despre noi. Crăciunul nu este despre cum putem să ne îmbogățim încasările. Crăciunul este despre umanitate, despre acel sentiment de apartenență la familie, despre relațiile inter-umane și despre cum ne putem oferi ajutorul celor mai puțini norocoși. Crăciunul tău și al meu, al fiecăruia dintre noi, trebuie să fie despre sufletele noastre și despre cum putem să devenim mai buni.

Acum 20-25 de ani, Crăciunul era o sărbătoare a familiei, astăzi este o sărbătoare a timpului petrecut mai puțin în familie. Pentru că, dacă am socoti cât timp petrecem în trafic, cât timp petrecem la cozile din hypermarket, cât timp petrecem încercând să găsim cadouri, am ajunge la concluzia că nu ne mai rămâne timpul necesar propriei familii.

Moș Crăciun poate veni și cu un singur cadou pentru copiii tăi. Cel din inima ta. Fericirea lor nu stă în tabletele, sau jucăriile a căror reclamă o văd la televizor, ci în timpul pe care îl petreci cu ei și pentru ei. Ochii celor dragi ție nu licăresc la vederea fundițelor de la cadouri, ci licăresc pentru că te văd pe tine bine și sănătos. Crăciunul în ziua de astăzi este parcă prea mult dezumanizat și orientat spre partea comercială.

Noi avem norocul că știm cum ar trebui să arate Crăciunul, dar oare nu am putea să începem să le oferim aceleași amintiri pe care noi le-am avut și copiilor noștri? Despre asta ar trebui să fie Crăciunul. Despre ce sentimente ar trebui să primeze în sărbătorile de Crăciun și despre relațiile dintre oameni. Dincolo de cadouri, Moș Crăciun și daruri scumpe.

The post Crăciunul meu și-al tău appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Sursa foto: www.monitorulvn.ro

În seara aceasta începe o perioadă frumoasă, în care majoritatea dintre noi este cuprinsă de atmosfera sărbătorilor. Ne gândim mai des la familiile noastre și la cei dragi nouă. Simțim mai des nevoia de a sta mai mult lângă copiii noștri. Intrăm în acea atmosferă relaxantă pe care toată lumea o așteaptă.

Dar, în această perioadă este bine să ne amintim că sunt copii la care Moș Nicolae nu va putea să ajungă. Iar părinții lor nu vor putea să le cumpere nici măcar o ciocolată. Despre jucăriile preferate nici nu poate fi vorba să le poată cumpăra. Dincolo de bucuria pe care o vom simți fiecare în sânul familiilor noastre, alături de copiii noștri, poate că ar fi bine să ne aducem aminte și de familiile sărmane. Și să ne transformăm, la rândul nostru în Moș Nicolae pentru acele familii. Să aducem un mic zâmbet pe fețele copilașilor cu o copilărie grea.

Și acolo unde este posibil să luăm proprii copii în momentul în care mergem la aceste familii. Nu aveți idee ce impact are o astfel de întâlnire în sufletul propriilor noștri copii. Îmi aduc și acum aminte prima întâlnire pe care a avut-o Iustina cu o parte dintre copiii sărmani. Atunci când am ajuns în familiile respective, copilăria a învins normele și diferențele dintre copii. Iustina s-a jucat de parcă erau prietenii ei de-o viață. Iar după m-a întrebat de ce acei copii sunt așa de săraci. Recunosc nu am oferit un răspuns de care să fiu mulțumit. Pentru că a fost un răspuns superficial, față de greutatea întrebării adresate de copilul meu.

De atunci, de fiecare dată când trecem pe lângă copiii mai sărmani, o văd pe Iustina cum se uită la ei, iar în ochișori se vede dorința de a-i ajuta. Și asta a pornit din dorința de a ajuta, pe care la un moment dat a răsărit în inima noastră. Pentru că din păcate de fiecare dată când ieși la plimbare întâlnești oameni care au nevoie de ajutorul tău mai mult decât puteai tu să crezi. Nu toată lumea poate simți căldura propriului cămin, iar despre mirosul de portocale nu poate fi vorba. Sau poate doar acei oameni care trăiesc pe lângă tomberoane să mai simtă câte un damf de la gunoiul pe care noi îl ducem.

Este o discrepanță uriașă între bucuria pe care o trăim noi în propriile noastre familii și tristețea întâlnită în alte familii mai puțin norocoase. În schimb din puținul nostru putem să aducem o bucurie mică, în prag de sărbători și altora mai puțin norocoși. Dintr-o plasă de portocale pe care am cumpărat-o, putem să ne lipsim de două portocale pe care să le dăm unor copii sărmani. Dintr-o pungă de bomboane de pom, putem renunța la cinci bomboane care să îndulcească suflețelele triste pe cate le întâlnim pe stradă. Dintr-un ibric de ceai proaspăt făcut, putem să renunțăm la 2 pahare, care să îi încălzească pe cei ce stau în frig de dimineață până seara.

Oricând putem renunța la hăinuțele pe care le-am uitat în șifonier și să îmbrăcăm pe cât putem oameni care au trupurile reci de atâta stat în frig, fără un acoperiș deasupra capului. Iar dacă situația nu ne permite momentan să facem aceste gesturi de omenie, putem să ne oprim în dreptul oamenilor necăjiți și să le spunem o vorbă caldă, să le adresăm o vorbă de încurajare, cu zâmbetul pe față.

Este o perioadă a bucuriei, ce începe din această seară. Dar, haideți să aducem bucurii mici și oamenilor necăjiți pe care îi întâlnim în drumurile noastre zilnice. Veți rămâne surprinși de nivelul bucuriei pe care o veți simți în sufletul vostru. Dar aveți grijă că este posibil să înceapă să vă placă foarte mult și veți ajuta din ce în ce mai mult. Fără să vă mai gândiți că aveți sau nu aveți posibilitatea momentană.

The post Fii Moș Nicolae appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Azi e 5 decembrie, zi în care majoritatea copiilor va primi daruri de la Moș Nicolae. Încă de aseară stau și mă gândesc ce cadou să îi cer Moșului să îți aducă, altceva decât dulciurile lui bune. Pentru că draga mea copilă, aceste cadouri sunt epuizabile, iar ceea ce contează cu adevărat sunt cele durabile, cele pe care majoritatea nu le văd și nu le iau în calcul. Ceea ce îmi doresc pentru tine este ca principiile sănătoase să fie tot timpul în zestrea ta de om. Nu pentru că altfel nu ai putea trăi, doar că în felul acesta vei trăi împlinită.

Știu, eu și mama nu îți putem să îți lăsăm moșteniri imense în bani, dar îți vom lăsa dragostea de viață, dragostea de oameni și dragostea de onestitate. Sunt lucruri care la prima vedere sunt mici, dar vei crește și vei ajunge să le prețuiești mai mult decât ceea ce este material. Poate că viața îți va dărui un trai bogat, dar draga tatii, te rog sa nu uiți niciodată de ceea ce te-au învățat părinții tăi – să fii mereu dreaptă când restul vor fi strâmbi, să fii mereu corectă, chiar și atunci când oamenii îți vor dori răul, să zâmbești când vei vedea un om trist pe stradă – poate așa îi vei mai lumina ziua. Să nu uiți să mulțumești pentru ceea ce ai.

În încheiere îți voi lăsa o scrisoare către Moș Nicolae pe care să o ai în vedere când vei crește mai mare:

”Dragă Sfinte Nicolae/Știu că sunt un pic cam mare/Ca s-aștept să-mi pui în zori/Bunătăți în pantofiori./Însă tot te rog ceva:/Azi pun înaintea ta/Ghetele inimii mele/Ca să le umpli pe ele/Cu daruri duhovnicești/Din cămările cerești:/Bucurie și răbdare/Pace, milă și iertare/Blândețe, nepizmuire/ Și bine-nțeles iubire./Și-aș mai vrea să-mi dăruiești/Ca un milostiv ce ești/Și smerenie, credință/ Nădejde și pocăință./Dar de ce te-ncrunți așa?/Crezi că nu vor încăpea?/Am uitat să-ți spun,se vede/Ca port 43 la ghete!”

The post Scrisoare de la tată la fiică – în ajun de Moș Nicolae appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Prin bunavointa Andei, anul acesta am avut parte de o surpriza placuta – am fost participant direct la campania Globuri cu Suflet – mai bine spus pe ultima suta de metri. Am avut ocazia sa vad ochii copiilor din Lunca Rates si am avut senzatia ca, pentru cateva ore au fost bucurosi. Unii au stat pe genunchiul lui Mos Craciun, altii au spus poezii, dar cu totii isi doreau sa stea cat mai aproape de Mos Craciun.

Un Mos Craciun, care nu putea sa ajunga la Lunca Rates fara implicarea suta la suta a Andei. Daca stau sa  ma gandesc bine, Anda chiar a fost chiar adevaratul Mos Craciun pentru copiii de la Lunca Rates. Impresia generala a fost ca la sat, oamenii stiu sa il primeasca pe Mos Craciun cu speranta, cu bucurie si cu sufletul curat. Cand Mos Craciun a vazut in fata lui peste 90 de suflete inocente uitandu-se cu ochii plini de speranta ca, acolo in sacul mosului este ceva si pentru ei, a ramas profund impresionat.

Din nou, oameni minunati au reusit sa aduca bucuria pe chipurile copiilor din Lunca Rates – si aici ma refer la toti cei care v-ati implicat in campanie, fie cu o donatie, fie cu haine, sau cu ce ati avut posibilitatea sa ajutati. Eu unul am ramas fara cuvinte, atunci cand am aflat ca s-au imbracat copii din 2 sate – voi ati fost adevaratele ajutoare ale lui Mos Craciun. Cand vezi ca mai sunt oameni care doresc sa se implice in ajutorarea oamenilor sarmani si care se strang in jurul unui om, nu ai cum sa nu te gandesti ca lumea nu este chiar atat de rea.

Daca as putea exprima in cuvinte toate trairile pe care le-am avut la Lunca Rates, ar trebui sa scriu 2 zile si 2 nopti. Sa vezi copii si oameni mari veniti la intalnirea cu Mos Craciun in numar mare – biserica din Lunca Rates a devenit neincapatoare, nu ai cum sa ramai indiferent. Unii dintre noi s-au nascut un pic mai putin norocosi, dar uneori Dumnezeu face in asa fel incat trimite oameni – ingeri sa ii ajute. Iar in campania Globuri cu Suflet mi-a fost dat sa vad zeci de oameni-ingeri, care au sarit in ajutorul Andei.

Ziua de 22.12.2012 a fost o zi plina – de la ora 10 si pana la ora 16 am trait pentru copii de la Lunca Rates. De la incarcatul masinii cu surprizele lui Mos Craciun si pana la evenimentul in sine, am avut convingerea ca in acea zi vom aduce bucurie copiilor din Lunca Rates. Si asa a fost. Nu a contat ca drumul a fost greu si ca spuneam Doamne Ajuta la fiecare deal mai abrupt pe care care trebuia sa il urcam cu masina, nu a contat ca era ger afara, nici macar nu a conatat ca am impins trei masini sa iasa din zapada. A contat faptul ca pentru o perioada de timp, oameni de bine din Iasi au facut posibil ca, spiritul Craciunului sa ajunga la Lunca Rates.

Pe langa Mos Craciun, au mai fost persoane care s-au implicat fizic in ziua de sambata si aici ii mentionez pe Iustinian Popa – fotograful lui Mos Craciun, pe Anca Galca – decoratorul lui Mos Craciun, Alexia Urtoi – artista lui Mos Craciun, domnul Urtoi – tatal cantaretei lui Mos Craciun care a facut posibila incantarea copiilor de la Lunca Rates cu melodii frumoase, domnul Radu Bilba – un om care a sarit in ajutorul Andei atunci cand a fost nevoie mai mare de el si “vedeta” incontestabila a campaniei Glocuri cu Suflet Iasi – Anda Pintilie.

La sfarsit “Mos Craciun” va transmite sa va bucurati si sa multumiti Domnului pentru tot ceea ce aveti si sa va rugati in fiecare zi si pentru cei care au fost mai putin norocosi decat noi. Fiti Mosi Craciuni in fiecare zi si va veti bucura de multe zambete de multumire.

The post Mos Craciun a fost la Lunca Rates appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Exista insa oameni cu inima mare care au pornit o campanie pentru un Craciun mai frumos, oferit copiilor de la Lunca Rates. Globuri cu Suflet are toate sansele sa depaseasca orice asteptari al celor care l-au organizat. Si asta pentru ca Dumnezeu ii rasplateste pe cei care isi doresc din inima sa faca o fapta buna. Campania se va mai desfasura pana in jurul datei de 20 decembrie, asta si pentru a avea timpul necesar pregatirii cadourilor de Mos Craciun.

Oameni cu inima mare au facut donatii in hainute, dulciuri, carti, rechizite, bani, fiecare dupa puterea lui. Important este ca aceste donatii au venit din inima fiecaruia si din dorinta oamenilor de a fi mai buni si de a oferi din putinul lor si celor mai putin norocosi ca ei. Pentru faptele lor merita tot respectul si multumirile de rigoare. Cu siguranta copii din Lunca Rates vor avea un Craciun de poveste, asa cum poate ca nu l-au avut pana acum.

Nu pot sa inchei postarea fara a spune cateva cuvinte si despre persoana care a initiat aceasta campanie pe Iasi. E vorba despre Anda, multi dintre voi o cunoasteti mai bine decat mine, din diverse ipostaze ale blogosferei sau mediei iesene. Iar o persoana ca Anda nu putea sa faca lucrurile de mantuiala – s-a implicat 200% in acest proiect si a avut speranta ascunsa ca va putea ajuta familiile necajite din Lunca Rates. Nu a facut-o cu un scop ascuns – singura ei tinta este de a vedea oamenii fericiti. Si cu siguranta ca prin campania Globuri cu Suflet, impreuna cu voi, cu fiecare, va face multi copii sa zambeasca si sa spere ca in viitor vor putea si ei sa ofere din putinul lor.

Felicitari tuturor celor care s-au implicat in aceasta campanie. Pentru cei care isi vor dori sa faca donatii in continuare vor afla mai multe detalii de pe saptepietre.ro, blogul Andei.

The post Inimi bune s-au reunit in Globuri cu Suflet appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Putini dintre noi cunoastem, sau am trait in preajma unui personaj de legenda, dar cei mai multi dintre noi cunoastem legende cu si despre eroi ai zilelor de demult. Dar in viat de zi cu zi, intalnim oameni care fac fapte legendare si pe care nimeni nu ii baga in seama. Nu am sa va povestesc despre astfel de oameni, pentru ca spre bucuria lor, Dumnezeu nu trece cu vederea faptele lor bune. Mai devreme sau mai tarziu lumea va povesti despre ei si astfel se vor transforma in legende.

The post E timpul legendei appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Acum lucrurile au devenit foarte comerciale, iar trairea sentimentelor de Craciun a trecut pe planul doi. Am ramas interzis cand pe 30 noiembrie am vazut ca incet, incet magazinele isi imbracau haina de sarbatoare a Craciunului. Nici nu am reusit sa ma dezamagesc bine, ca la usa unei vecine suna colindatori. M-am frecat la ochi sa vad daca nu mi se pare ca pe fila de calendar este data de 1 decembrie. Dupa ce am trecut si peste hopul colindatorilor, intr-o zi de duminica, mai exact pe 4 decembrie, unii vecini taiau porcul in gradina blocului.

Mai lipseste ca si Mos Craciun sa apara si sa imi dea cheile de la masina si totul m-ar convinge ca lucrurile au luat-o razna. Daca colindele incep din luna noiembrie cum sa ne mai bucuram de ele in seara de Ajun? Daca bradul de Craciunul il vedem din luna noiembrie, cum sa ne mai bucuram de el in zilele de Craciun?

Mi se pare mie sau Craciunul chiar vine mai repede?

The post Craciunul vine cam repede appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

The post GLOBURI CU SUFLET appeared first on Durbaca Ionut Lucian.