De unde vin bolile?

Recunosc aceasta intrebare mi-am pus-o dupa ce am citit un articol interesant pe blogul unei prietene. Chiar asa oare de unde vin bolile?
Nu am sa incerc sa dau nici o explicatie stiintifica, nu voi incerca sa vin cu ceva inovativ, pur si simplu voi reda ceea ce am citit si ceea ce am rationat eu – o fi bine sau nu va las pe voi sa apreciati.
In primul rand voi spune din capul locului ca boala nu este decat consecinta derapajelor noastre si ea vine pentru a plati aici pe pamant pentru pacate. „Boala este o incercare. Bolile sunt consecinta vietii incoerente” – Parintele Iustin Parvu. Nu stiu daca suferiti de vreo boala – eu unul va doresc sa nu – dar niciodata nu trebuie sa gandim ca boala a venit ca o pedeapsa. Nicidecum ea a venit, pentru ca avem de platit pentru un moment, in care „ne-am simtit bine” – fie ca am mancat peste masura, fie ca am baut mai mult decat era necesar, fie ca am fumat in exces, fie ca am pierdut noptile la servici, discoteci sau alte locuri. In viata totul se plateste – eu am o vorba: „In viata roata se invarte si fiecare lucrul pe care isi va face efectul peste un anumit numar de ani”.
Eu unul multumesc lui Dumnezeu deocamdata nu sufar de nimic – cel putin nu am descoperit nimic, dar in jurul meu am vazut oameni care sufera si totusi ii vad cu zambetul pe buze. Ma inreb cati dintre noi, atunci cand suntem bolnavi putem macar schita un ranjet.
Din punctul meu de vedere sunt mult mai multi oameni bolnavi sufleteste, decat fizic si poate ca aceste boli dor mai mult si te fac sa te simti „uitat”. „Cei ce au ceva pe suflet,care sunt cuprinsi de patima de a aduna averi, fara masura, aceia sunt bolnavii adevarati ai zilelor noastre” – Parintele Iustin Parvu.
Dupa cum spuneam bolile sunt incercari mari, ele sunt ca o rastignire, o dovada a unui trecut de rascumparari.
Boala este o rascumparare a pacatului si nu numai a unui individ ci a unui neam. De asta crestinul este sensibil la boala altuia. Suferinta este cea care innobileaza si care ridica blestemul nazuintei pamantesti. Este o pilda in Pateric: Un batran adeseori patimea si se ombolnavea. Si s-a intamplat intr-un an sa nu se imbolnaveasca si s-a intristat cumplit si plangea, zicand : ” M-a parasit Dumnezeu si nu m-a cercetat” – Parintele Iustin Parvu.
Iata ca boala nu este doar un motiv de tristete, ci pentru oamenii care sunt mai aproape de Dumnezeu este si un motiv de bucurie. Stiu ca pentru noi, majoritatea boala este un motiv de tristete si chiar si o durere de masea ne da peste cap si zdruncina linistea noastra. Dar nu trebuie sa cerem cont altcuiva decat noua si sa ne rugam la bunul Dumnezeu sa ne aline suferinta.
Oricat de greu ar parea trebuie sa privim boala ca pe o plata pe care trebuie sa o dam pentru a rascumpara pacatele noastre.
Si inca ceva cati dintre voi, atunci cand ati suferit voi, sau cineva din familia voastra de vreo boala, nu v-ati intors catre Dumnezeu si catre cele sfinte cu nadejde ca veti gasi alinare?
Eu unul cred ca am gasit raspunsul la intrabarea – ” De unde vin bolile?”.

2 comentarii pentru articolul “De unde vin bolile?

  1. Într-adevăr Ionuţ, e aşa cum ai spus: boala este o plată pe care trebuie să o dăm pentru a răscumpăra păcatele noastre. Însă eu aşi spune şi că Dumnezeu dă necazuri, boli… numai celor pe care îi iubeşte. Iar de fiecare dată când ajungem la o răscruce e bine să ştim că Dumnezeu nu ne dă mai mult decât putem duce! Mi-a plăcut mult când ai spus că „în jurul meu am văzut oameni care suferă şi totuşi îi văd cu zâmbetul pe buze.” Aceşti oameni te impresionează până la lacrimi.

  2. ma bucur ca impartasim aceeasi convingere. Intr-adevar bolile sunt oglinda vieti noastre si nu numai. Si da, intr-adevar trebuie sa ne mai si bucuram cateodata de ele cand ni se intampla. Cu toate acestea, va doresc intregii familii multa sanatate si sa va fereasca bunul Dumnezeu de boli cumplite in viata aceasta.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.