Astăzi am să vorbesc despre un om pe care îl cunosc de vreo 16 ani. Nu de ieri, nu de azi, ci de prin 2001. Și de când îl cunosc nu m-a dezamăgit niciodată. Spun de la început că am să vorbesc despre acest om fain, din perspectiva unui om simplu și nu a unui om cunoscut. Omul de astăzi este unul dintre oamenii apropiați sufletului meu. Nu am spus-o până acum, dar este unul dintre acei oameni care mi-a fost și ne-a fost alături la greu. Și nu doar la bine. Este acel tip de om care se lasă pe el, pentru a ajuta pe cei mai puțini norocoși. Dar, o face fără să se laude, o face în tăcere. Și doar cei apropiați lui știu. Și mai știe și Dumnezeu.

Omul despre care scriu astăzi este unul dintre cei mai sufletiști oameni pe care l-am cunoscut eu. Nu au fost puține momentele în care viața și oamenii i-au dat șuturi. Dar, cu toate acestea, iartă și ia lucrurile așa cum vin. Cu bune și cu rele. Se ridică și merge mai departe. Pentru că știe că la un moment dat lucrurile se vor schimba și viața va fi mai liniștită și mai așezată. Chiar dacă omul de astăzi a ajuns destul de sus, nu a uitat să fie om cu cei ce merită. Uneori mă întreb de unde își regăsește forța să o ia de la capăt.

Pentru mine este un model de familist. Oricât de ocupat ar fi, oricât de târziu ar ajunge acasă, tot timpul reușește să fie prezent în viața copiilor și a familiei sale. Seva și-o trage din zâmbetul celor dragi și din îmbrățișările pline de căldură ale oamenilor apropiați sufletului său. Chiar și atunci când lucrurile nu au fost cum și-ar fi dorit, a știut să ofere liniștea celor dragi lui. Și asta spune multe despre tăria lui ca și om. Nu este ușor să lași problemele la ușă și să te dedici total familiei, atunci când intri în casă.

Omul de astăzi m-a învățat să iert chiar și atunci când uman nu ai cum să faci lucrul ăsta. De la omul de astăzi am învățat ce înseamnă să ai răbdare, pentru că lucrurile se vor așeza într-un mod sau altul. Și nu în ultimul rând, de la omul de astăzi am învățat ce înseamnă dedicarea față de tot ceea ce faci. Poate că, dacă noi toți am pune mai mult suflet în ceea ce facem, lucrurile ar evolua în mai bine. Nu sunt genul de om care să mă joc în cuvinte, dar sufletul unui om se vede atunci când deși ar putea să facă rău, preferă să facă binele. Chiar dacă binele înseamnă să îți fie ție rău. Sunt lucruri pe care doar sufletele nobile le pot înțelege.

Omul despre care scriu astăzi este Marius Dangă, unul dintre oamenii apropiați sufletului meu. Strict pentru ceea ce este el ca OM. Am avut destul de multe momente în viață, în care, deși toți îmi întorceau spatele, el mi-a oferit ajutorul fără să aștepte ceva în schimb. Marius, dincolo de partea politică în care este implicat, este un om simplu. Cu trăiri normale, cu mulți prieteni, cu stări normale, dar cu sufletul bun. Este acel gen de om care, chiar și atunci când este supărat știe să ia ce e mai frumos din supărare. Nu de puține ori a fost omul care m-a temperat atunci când situația o cerea. Cu mult calm și cu multă prietenie.

Pentru Marius, faptele fac mai mult decât cuvintele. Știe că un OM este suma faptelor sale și nu a cuvintelor mari pe care le folosește. Iar în acțiunile sale știe că este un Dumnezeu acolo sus care vede și notează. Nu încearcă să schimbe oameni, îi ia așa cum sunt ei. Și asta pentru că știe că fiecare om este unic. Cel mult, dacă nu este pe aceeași lungime de undă cu tine, se depărtează. În tăcere și fără multă zarvă.

Marius rămâi așa cum ești – păstrează-ți sufletul bun pe care îl ai. Indiferent de cât de greu este. Pentru că poți fi oază de liniște pentru cei ce au ochi să vadă. Și știu să simtă omul în profunzimea lui și nu se iau doar după suprafață.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 29 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi voi scrie despre un om pe care îl cunosc de foarte mult timp. Încă de pe vremea în care eram în aceeași echipă pe organizare de evenimente. Un om pe care și atunci, ca și acum te puteai baza. Un om care, dincolo de modul lui de a fi, muncea de îi săreau pingelele. Un om care a reușit să treacă peste momentele încărcate de stres cu fruntea sus. Atunci când știam că la un eveniment pe care îl organizam era și omul de astăzi, eram cu mult mai relaxat. Pentru că știam că lucrurile sunt făcute cu simț de răspundere.

În acea perioadă eram aproape începători în organizarea evenimentelor și uneori ne prindeam urechile. Dar, ne scoteam prin unitatea de care dădeam dovadă. Chiar dacă eram din departamente diferite, atunci când era nevoie de ajutorul nostru, îl ofeream. Poate și pentru că activam într-un domeniu în care eram storși de energie constant. Atunci personal, mi-am dat seama că este un om pe care te poți baza. Și care știe să își facă cât mai bine treaba. Știți ce fain este să ai oameni în echipă pe care să te poți baza? Și despre care să știi că fac lucrurile așa cum trebuie?

După perioada organizărilor de evenimente fiecare s-a dus pe drumul său. Și nu am mai interacționat de foarte multe ori. Dar, despre omul de astăzi auzeam doar lucruri pe care le știam deja. Lucruri pozitive. Profesionalismul omului de astăzi a fost sesizat și de alții. Și este și normal să fie așa. Mai ales că omul de astăzi a ajuns prin munca lui acolo unde este astăzi. Chiar dacă a început de jos, a știut să își facă treaba cu responsabilitate. Și asta a ajutat-o în evoluția ei personală.

Dar, dincolo de profesionalismul și responsabilitatea de care dă dovadă, omul de astăzi este un om fain. Pentru cei care ajung să îl cunoască cât de cât. Ca orice om profesionist și-a creat un mic scut de protecție. Și asta și datorită oamenilor care, la un moment dat au căutat să îi facă rău. Dar, dincolo de scut este un om normal, cu nevoi normale, cu trăiri normale. Un om ca oricare altul. Poate un pic mai exigent cu el și cu cei din jurul lui. Poate că este și normal – atunci când îți faci lucrurile bine, ai pretenția și de la ceilalți să fie la fel.

În 2006, atunci când am lucrat împreună, nu conta că e vânt, ploaie sau cald. Trebuia să ne ducem treaba până la capăt și asta era ceea ce conta. Erau și momente de sincope, atunci când omul de astăzi ceda. Dar, în acel moment, echipa îl ridica și o lua de la capăt. M-a uimit tenacitatea omului de astăzi. Precum și dorința lui de a reuși. Două ingrediente ce nu lipsesc oamenilor de succes.

Omul despre care vorbesc astăzi este Maria Haraga, unul din profesioniștii pe care am avut norocul să îi cunosc. Ba mai mult, am avut șansa să lucrez împreună cu ei. Și împreună să reușim să organizăm evenimente de calitate. Chiar dacă, la momentul respectiv ne luăm șuturi de la cel sub care activam. Maria este acel gen de om care își lasă amprenta pe unde trece. Și căruia îi place să dea totul la locul de muncă. Pentru că știe că dacă își face treaba bine, alții vor avea încredere din ce în ce mai mare.

Am învățat de la Maria că dacă vrei să reușești poți. Indiferent de obstacolele pe care le întâlnești. Și am învățat că dacă perseverezi și îți faci munca cu responsabilitate, nu ai cum să nu evoluezi. Se spune că oamenii puternici nu sunt doborâți de greutăți. Ei se clatină și merg mai departe. Cam asta face și Maria de când o știu. Nu se lasă doborâtă de obstacole. Ori le ocolește,. ori le dă la o parte. Dar, duce treaba la final – pentru că așa știe ea să își facă munca – cu responsabilitate.

Glumind aș putea spune că oricine ar trebui să aibă o Maria în echipă.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 28 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi voi scrie despre un om pe care l-am întâlnit la unul dintre joburile pe care le-am avut. Asta se întâmpla acum 5 ani, atunci când în cariera mea am decis să fac o schimbare de job. Și am ales să lucrez la ZU, în Iași. A venit un pic înaintea mea în departamentul în care am evoluat aproape un an împreună. Ceea ce m-a impresionat încă de la prima întâlnire cu omul de astăzi, a fost căldura și naturalețea pe care o avea. Nu căuta să fie fals, nu își căuta cuvintele atunci când avea de spus ceva. Și poate cel mai important a fost unul din primii oameni cu care am făcut echipă. În adevăratul sens al cuvântului.

Pe vremea aceea biroul de la Iași avea o singură mașină, pe care trebuia să o împărțim. La un moment dat făceam cu rândul, o săptămână unul, o săptămână altul. Asta până când a lăsat de la el și mi-a lăsat-o mie tot timpul. Pentru mine a contat foarte mult, în acea perioadă, gestul pe care l-a făcut. Nu a fost niciodată genul de om care să privească lucrurile cu ranchiună. Chiar dacă au mai fost momente când ne-am contrat, a știut să facă diferența între opiniile contrare. Atunci când a plecat în București a promis că, dacă va putea, ne va ajuta de câte ori este nevoie. L-am privit cu suspiciune – pe principiul ” hai frate, că atunci când ai să ajungi în capitală uiți”. Dar, nu a fost așa – chiar s-a ținut de cuvânt. Și de fiecare dată când a fost nevoie a ajutat. Fără să aștepte ceva la schimb.

Ce am învățat de la omul despre care scriu astăzi? Pragmatismul și bucuria de a vedea viața așa cum este ea. Modul de a vedea lucrurile albe sau negre. Să nu te cramponezi de ce-ar fi fost dacă. Am învățat să iau lucrurile așa cum vin și să le găsesc rezolvarea din mers. Pentru că omul de astăzi asta făcea – găsea rezolvări din mers. Așa a ajuns să lucreze la Radio ZU în București. Unii dintre voi poate l-ați auzit strigând vineri, împreună cu Adi Mihăilă – ”eee weeekeeeend!”.

Omul despre care scriu astăzi, a fost unul din oamenii care m-au încurajat la un moment dat al vieții mele. Atunci când parcă toate lucrurile intraseră într-un drum înfundat. Chiar dacă la modul inconștient, mi-a dat curaj să continui să fac ceea ce îmi place și să fiu așa cum sunt eu. Prin propriul exemplu a reușit să îmi dea un restart, atunci când aveam nevoie mai mare de lucrul acesta. Da, inconștient a contribuit la schimbarea mea dintr-un om taciturn și posac, într-un om vesel și plin de viață. Mi-a arătat că poți trăi altfel decât o făceam eu până atunci.

Omul despre care scriu astăzi este Vlad Andrei Ilie, unul dintre cei mai faini oameni pe care i-am cunoscut până acum. Și care, cel puțin față de mine și-a ținut promisiunile, ori de câte ori le-a făcut. Și asta spune multe despre modul lui de a fi. Pentru că, vedeți voi, calitatea și caracterul unui om se observă și după cum își ține cuvântul dat. Iar la Vlad lucrul acesta funcționează perfect.

Mă bucur că a ajuns la București de ceva ani de acum și că a reușit să își facă o carieră în Radio ZU. Chiar merită. Și da, atunci când auziți că se strigă ” eeee wekeeeend” să știți că în majoritatea cazurilor, este acolo și un ieșean de-al nostru. Este unul dintre oamenii care au reușit prin atitudinea pozitivă pe care o are. Sunt sigur că nu i-a fost ușor, dar nu și-a pierdut optimismul și a reușit.

Vlad ține-o tot așa – că faci bine ceea ce faci. Nu e puțin lucru să influențezi oameni fără să îți dai seama. Prin modul tău de a fi. Sunt sigur că pe unde te duci, oamenii vorbesc frumos de tine. Au și de ce. Și apropo, să știi că de când m-ai învățat cum se fac parcările laterale, îmi ies aproape la perfecție :).

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 27 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi voi vorbi despre o persoană pe care o știu încă din timpul facultății. Acel tip de om căruia nu-i place să iasă în evidență dar, care prin modul său de a fi nu are cum să rămână în anonimat. Nu știu dacă știți acel tip de oameni care emană energie pozitivă în jurul lor. Și care influențează oameni doar prin exemplul lor personal. Acel tip de om care dă un exemplu pozitiv de comportament. Om care încearcă să învețe și pe alții din experiențele prin care trece.

Omul de astăzi este unul dintre acei părinți pe care îi apreciez foarte mult. Acel gen de părinți care se sacrifică 100% pentru copiii săi. Și care, după cum am spus mai sus, încearcă să învețe și alți părinți din propriile experiențe. Este adevărat că fiecare părinte este unic, dar sunt lucruri comune în educația copiilor. Atunci când ai 3 copii pe mână nu prea mai ai timp de tine. Cu toate acestea, omul de astăzi nu știu cum face, că îl văd destul de activ. Este acel gen de om căruia îi place să își lase amprenta acolo pe unde trece.

Un om simplu, dar în acea simplitate pe care o afișează există o profunzime ascunsă. Încă din timpul facultății am remarcat simplitatea de OM mare pe care o are. Prin modul său de a fi, se face plăcut fără un efort foarte mare. Este un om care modelează caractere și dezvoltă personalități. Ale propriilor copii, dar și ale altor copii influențați de părinții care îi citesc sfaturile și experiențele. Ne-am intersectat destul de des în facultate, dar mai puțin după. Cu toate acestea de fiecare dată când ne întâlnim parcă suntem pe aceeași undă. Avem aproximativ aceleași principii și poate că și din această cauză.

Omul despre care vorbesc astăzi este Irina Nichifiriuc – o mamă căreia nu-i place să treacă viața pe lângă ea. Un model pentru majoritatea de dăruire totală pentru proprii copii. O mamă căruia îi pasă de viitorul luminos al propriilor copii. Un om care pune accent pe fericirea copiilor venită din bucurie și nu pe fericirea venită din lucruri. Este un exemplu pe care oricare dintre noi, părinții, îl poate lua ca reper. Și asta pentru că am avea de învățat multe de la ea. De la responsabilitate și până la dăruire. De la simplitate și până la implicare totală în ceea ce privește educația copiilor. Nu sunt cuvinte mari. Sunt o parte dintre calitățile pe care eu le văd la Irina.

De felul meu nu sunt adeptul cursurilor de parenting. Dar, atunci când Irina scrie ceva despre partea de educație a copiilor mă face să stau pe text mult. Pentru că nu o face din postura de părinte atotștiutor, dătător de sfaturi pentru ceilalți. Scrie din propria experiență și uneori nici măcar nu își permite să ofere sfaturi părinților. Pentru că Irina înțelege că fiecare părinte este unic și erou pentru proprii copii. Dacă te regăsești din punctul de vedere al relației tale cu propriul copil în ceea ce scrie Irina, bine, dacă nu, e la fel de bine.

Irina Nichifiriuc a fost unul dintre studenții buni de la Marketing ai generației mele. Și cu toate acestea a ales să se implice total în viața de familie. Ceea ce spune multe despre modul ei de a vedea lucrurile cu adevărat importante. Pentru ea, contează mult mai mult lucrurile și faptele care îi aduc încărcătură sufletească. Poate vă veți întreba – ce este așa de special la o mamă cu trei copii? Încercați și veți afla cât este de greu să te implici total în educația fiecărui copil în parte, dar în același timp să investești și în dezvoltarea ta ca om. Pentru că atunci când tu ești împăcat cu tine, poți da din pacea ta și celor din viața ta.

Irina Nichifiriuc dă-mi voie să îmi scot pălăria în fața ta. Ești un model de părinte total implicat. Continuă ca din experiențele tale să oferi povești și nouă, celorlalți părinți. Pentru că, să știi că mai sunt părinți care se regăsesc în experiențele tale.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 26 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

A venit ziua să vorbesc despre un fost coleg de clasă. Pentru că merită să intre în categoria oamenilor frumoși pe care i-am cunoscut de-a lungul vieții mele. Nici nu știu dacă se așteaptă, nici nu știu dacă va fi o surpriză plăcută pentru el sau nu. Dar, m-am hotărât să scriu despre el pentru că îl știu de foarte mult timp și pentru că, de-a lungul timpului și-a respectat principiile și convingerile cât se poate de nealterate. Ca orice om a avut căderi, dar a avut puterea să se ridice și să meargă mai departe. Strângând din dinți și ridicându-și ochii spre cer.

Mulți dintre voi l-ați auzit luând interviuri la una din televiziunile mari ale României, alții dintre voi îl cunoașteți în persoană. Omul despre care scriu astăzi a avut suișuri și coborâșuri. Dar, toate acestea l-au transformat în omul de astăzi. Dacă vreți, toate întâmplările prin care a trecut i-au adus plus-valoare. Cu siguranță că, în acest moment privește viața sa cu mulțumire și cu recunoștință. Omul de astăzi poate fi unul din acele modele pe care ni le putem lua, atunci când discutăm despre viața de familie. Este unul dintre oamenii care luptă și nu se dă bătut, doar ca familia sa să fie fericită. Într-o perioadă în care auzi în stânga și dreapta că oamenii se despart, el este un familist convins.

A avut o evoluție interesantă în drumul său spre a deveni un OM frumos. A avut momente în care a fost jos  – ca fiecare om de altfel. Dar, a avut puterea să se ridice și să o ia de la capăt. De data asta viața i-a ales un drum mai lin și mai plin de momente frumoase. Pentru că viața răsplătește oamenii puternici și oamenii care luptă pentru ei și pentru cei de lângă ei. Și toate întâmplările prin care a trecut, l-au făcut să vadă viața cu o profunzime pe care rar am întâlnit-o în zilele de astăzi. S-a transformat într-unul din acei oameni care privește mai mult decât forma lucrurilor.

Am avut și lucruri de învățat de la omul de astăzi. Chiar dacă nu știe lucrul acesta și nu i-am spus-o niciodată. Am învățat că atunci când nu renunți reușești să îți găsești drumul. Oricât de greu ar fi acesta la un moment dat va deveni lin. Doar trebuie să ai răbdare. Mi-aduc aminte și acum cum în generală îi spuneam ruygbistul. Din punctul meu de vedere și-a păstrat și peste ani porecla asta – oricâte placaje i-a făcut viața, până la urmă s-a lăsat păgubașă.

Omul de astăzi este Cezar Elisei, fostul coleg din 1-8. Viața l-a făcut să ridice un zid aparent de apărare. Dar, dacă privești dincolo de zid, găsești un om fain, cu principii solide de viață. Și care încearcă să mai spună și altor oameni că te poți ridica. De fiecare dată când îl văd prin cartier alături de soție și de copil, văd imaginea stâlpului pe care se pot sprijini cei dragi lui. Dacă stai la vorbă cu el, îți dai seama din primele cuvinte că ai de-a face cu un om de o profunzime aparte. Și asta te face să privești și tu viața cu alți ochi. Pentru că viața nu înseamnă doar mâncare, băutură și alte lucruri generatoare de plăceri. Viața înseamnă suflet. Iar Cezar și-a dat seama că sufletul este cel ce ne dă bucuria sau durerea, liniștea sau agitația de zi cu zi.

Cezar poate că rândurile de mai sus sunt doar cuvinte. Dar, dincolo de cuvinte tu știi ce ai de făcut. Eu doar vreau să îți spun să o ții tot așa. Pentru că ești unul dintre acei oameni care văd profunzimea vieții.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 25 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi voi scrie despre un om ce nu se așteaptă să scriu despre el. Cel puțin așa cred eu :). Și nu se așteaptă să scriu despre el, din simplu motiv că tot ceea ce face este pentru că așa simte că este normal. Nu bravează cu faptele bune, deși le face în tăcere. Se spune că sufletul unui om se cunoaște după faptele pe care le face. Și pentru omul de astăzi faptele vorbesc. Știu că iubește copiii – lucrul acesta se poate observa din bucuria pe care o are atunci când vorbește despre proprii copii. Și nu numai. Ne cunoaștem de ceva timp și pot spune cu mâna pe inimă că este unul dintre oamenii pe care e bine să îi ai alături.

La un moment am avut nevoie de un pic de ajutor din partea omului despre care scriu astăzi. Și deși nu ne cunoșteam de foarte mult timp, nu a ezitat să își ofere ajutor. Astfel de oameni sunt destul de rari – să sară în ajutorul unui om pe care îl cunosc doar prin prisma interacțiunii profesionale. O cunoștință de a mea avea nevoie să ajungă din punctul A în punctul B. Și nu prea avea soluții de care să se poată bucura. Un singur telefon a fost de ajuns ca omul de astăzi să spună prezent și să își ofere ajutorul.

Da, omul de astăzi este acel gen de om care face bine din umbră. Lumea îl cunoaște din diverse interacțiuni pe care le-a avut cu persoana zilei de azi. Și cum faptele bune trebuie să rămână între cel care le face și cei pentru care sunt făcute, vor rămâne așa. Un lucru mai vorbește despre sufletul omului de astăzi. Din ce am observat nu poate spune nu, devenirii de părinți spirituali și pentru alți copii. Nu doar pentru ai lor. Pentru astfel de oameni am un respect deosebit. Pentru că din ”multul sau puținul” lor dau și altora. Și aici nu mă refer doar la partea financiară. Mă refer mai mult la partea de ghidarea a micuților pe cărarea vieții.

Dincolo de parolismul și responsabilitatea persoanei despre care vorbesc astăzi, mărturie pentru modul ei de ai fi stă ceea ce lasă în urmă. Se spune că bunătatea unui om se cunoaște după câte vieți a insuflat. Și așa am o bănuială că persoana de astăzi a influențat câteva destine.

Persoana despre care am ales să scriu astăzi este Ionela Diana Isari. Mulți poate o cunoașteți din diverse interacțiuni pe care le-ați avut cu ea. Prin prisma jobului pe care îl are. Dar, dincolo de profesionista Diana, dacă ați vorbit la telefon cu ea, nu ați putut să nu observați că este o mamă dedicată copiilor ei. Și educației lor. Și pentru că dragostea de părinți este prea mare, Diana și cu soțul ei au ales să ajute din umbră și alți copii – ai lui Bogdan Tănasă (și aici mă refer la copiii de care se ocupă Casa Share). Fără să stea pe gânduri și să facă calcule pun umărul la proiectul lui Bogdan. Fără să știe prea multă lume de ce fac ei.

Diana, felicitări pentru modul în care știi să ajuți fără să faci prea mare tam-tam din asta. Și pentru modul în care oferi exemplu copiilor tăi că se poate. Chiar dacă greu, se poate să fii bun. Pentru că din bunătate au izvorât și vor izvorî lucrurile ce vor dura peste trecerea anilor. Ține-o tot așa și nu ceda, oricât de greu ar fi lucrul acesta.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 24 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Cu o mică întârziere, cauzată de plecarea mea într-o mică deplasare, astăzi a venit momentul să scriu despre un alt om fain al Iașului. Și voi vorbi astăzi despre unul dintre tipii pe care eu îi apreciez foarte mult. Și asta pentru că,  atunci când ajungi să îl cunoști destul de bine, îți dai seama că este un om fain. Și care are drag de viață. Ce m-a făcut să scriu astăzi despre el a fost pasiunea pe care o pune în tot ce face. Este un Capricorn de-al meu, care atunci când își asumă că face ceva, duce lucrul ăla până la capăt. Indiferent dacă îi este ușor sau nu. Omul meu este acel gen de om care și-a construit un pic de zid, care, odată depășit îți scoate în față un om fain.

La descrierea lui de pe Facebook stă filosofia de viață pe care o are: ” Mi-e drag de sunete înșiruite potrivit, oameni, sporturi jucate cinstit și oamenii veseli”. Pare simplu, dar cuvintele de mai sus, arată mai mult decât vrea autorul – îi arată o parte din suflet. La cum l-am cunoscut eu, are sufletul frumos, chiar dacă aparent pare inabordabil. Este un om responsabil, foarte muncitor, căruia îi place să nu se dea bătut cu una cu două. Parolismul este una dintre calitățile lui forte. Cel puțin așa după cum l-am cunoscut eu.

Am observat că îi place să fie corect față de oamenii față de care are o interacțiune. Și are aceleași așteptări de la oameni. Uneori pare că vorbele lui sună dur, dar dintotdeauna adevărul spus franc în față doare. Dacă omul de astăzi vede că ai un defect, nu te aștepta să se facă că nu îl observă. Mai devreme sau mai târziu ți-l va spune. Și nu pentru că vrea să te pună în dificultate, ci pentru că știe că poți să te corectezi. Poate că de asta îmi place de el. Că îmi seamănă din acest punct de vedere :).

Pe omul de astăzi l-am cunoscut în situații în care a ieșit la iveală amabilitatea. Bine, nu cu toată lumea. Dar, dacă ajungi să îl cunoști îți vei da seama că are și această calitate. Cu cine trebuie, bineînțeles. Pe omul de astăzi nu îl văd să rănească persoanele dragi și prietenii. Dacă are o cauză pentru care să lupte, nu va precupeți nici cel mai mic efort pentru a pune umărul. Dacă îi ceri ajutorul nu te va refuza – asta dacă chiar ai nevoie de ajutor.

Omul despre care scriu astăzi este Dragoș Bârgăoanu, unul dintre oamenii pe care al cărui cuvânt te poți baza, atunci când își asumă lucrurile. După cum spuneam și mai sus, este Capricorn onest de-al meu. Dar, dincolo de asta este unul dintre oamenii pe care am avut plăcerea să îi cunosc. Da, am avut norocul să îl întâlnesc. Pentru că am văzut că poți să fii corect fără să te intereseze ce spun alții despre tine. Am văzut la el că poți să fii liniștit la finalul zilei, știind că ai schimbat oameni prin adevărul pe care l-ai spus. Tot la el am văzut că poți fi și corect și să te bucuri și de viață și să fii fericit.

L-am cunoscut din postura de coleg blogger. Am pățit-o și eu să îmi spună lucruri care poate că m-au deranjat la momentul respectiv. Dar, după ce am analizat lucrurile, mi-am dat seama că are dreptate. Și am schimbat pe cât am putut lucrurile la care mi-a spus că trebuie să mai lucrez. Îți mulțumesc Dragoș că la un moment dat ai avut curajul să îmi spui unde greșesc. A fost momentul care mi-a dat o altă perspectivă a lucrurilor pe care le scriam și le făceam.

Dragoș, nu te schimba chiar dacă vei da și peste oameni care nu vor aprecia modul tău de a fi. Dacă ai sădit măcar o sămânță în mintea oamenilor, atunci când ai fost corect cu ei, ești mai câștigat. Cu siguranță că, mai devreme sau mai târziu, oamenii respectivi se vor schimba și datorită ție.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 23 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Ei, dragii mei astăzi voi scrie despre o persoană care are o sursă infinită de magie. Este un om care te face să te întrebi de unde își extrage energia de a ajuta oameni. Și de a nu se opri atunci când lucrurile par că o iau razna. Poate că are un loc secret plin doar de oameni buni. Care fac persoana în cauză să continue. Să continue să facă oameni să zâmbească. Să coaguleze oamenii în jurul său pentru cauze nobile. Și asta fără să dea senzația că se forțează să facă bine. În ziua de astăzi e greu să faci bine, dar să mai convingi și pe alții să ți se alăture e aproape imposibil. Dar, omul de astăzi reușește acest lucru an de an.

Dacă o vezi în zilele ei bune, stai și te întrebi dacă e chiar ea persoana care face lucrurile să se miște. Pentru că se bucură de viață ca și un copil și îi place să facă totul din joacă. Poate că acesta este și secretul reușitei. Știți ce greu este să convingi oamenii să se alăture unor cauze nobile, fără să planeze asupra ta suspiciunea? Extraordinar de greu. Și o spun din proprie experiență. Ei, dar ea reușește în primul rând pentru că are cuvânt și an de an, banii ajung acolo unde este mai mare nevoie de ei.

Este una dintre acele persoane pe care eu personal nu le-am văzut capitulând. Deși probabil că ar fi avut motive destule. Ba mai mult și-a păstrat vioiciunea și zâmbetul pe buze. Indiferent de cât de greu i-ar fi munca zilnică și indiferent de piedicile pe care le-a întâmpinat. Uneori stai și de întrebi, dacă astfel de oameni nu s-au plictisit să facă fapte bune. Sună ciudat, dar când încerci să ajuți oameni dai din energia ta. Și se întâmplă uneori să obosești. Mai ales dacă ai ”prieteni” care să te ”ajute să te lupți cu morile de vânt”.

Din punctul meu de vedere este unul din creatorii de bine din orașul nostru. Și de astfel de oameni are nevoie Iașul. Pentru că din fapte bune se nasc alte fapte bune. Și uite așa cresc lucrurile frumoase ce se pot întâmpla în orașul nostru. Omul de astăzi poate fi numit fără a greși un trendsetter în ale faptelor bune. Chiar dacă uneori pare o persoană aeriană, atunci când este vorba despre proiecte serioase este o persoană cu picioarele adânc înfipte în pământ.

Omul despre care vorbesc astăzi este Georgiana Vieru – creator de fapte bune. Nu am interacționat foarte mult, dar ne știm de ceva timp. Dar, dacă ești pe aceeași lungime de undă, nu contează de câte ori te întâlnești, ci anume discuți atunci când te întâlnești. Georgiana este unul dintre oamenii din spatele evenimentului Balul La Castel – unul dintre evenimentele sociale fanion ale orașului. Un eveniment care a început timid, dar care a ajuns la un nivel de notorietate ridicat. Și asta pentru că evenimentul a fost creat pentru cei ce au nevoie de ajutor.

Georgiana este omul care te poate determina să ai o cauză. Și te poate ajuta să îți faci un obicei în a ajuta oamenii mai puțin norocoși ca tine. Pentru că ea îți prezintă normalitatea de a face bine ca pe o terapie de liniștit sufletul. Și știți ce? Este o terapie tare bună  – terapia faptelor bune. Te ajuți pe tine, ajuți și pe alții. Dacă vreți să vedeți cu ce se mănâncă această terapie, luați legătura cu Georgiana și vă explică ea. Dacă și-ar pune în cap sunt sigur că ar deveni cel mai tare coacher în terapia faptelor bune.

Felicitări Georgiana pentru modul în care știi să convingi și alți oameni să se alieze în realizarea de fapte bune. Keep going și nu gândește-te că prin orice faptă bună făcută prin intermediul tău, ajuți sufletele să nu se piardă în deznădejde.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 22 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Astăzi voi vorbi despre un om pe care îl cunosc de mulți ani. Dacă vreți îl cunosc de când era adolescent. Pentru mine este unul dintre acele exemple de om, care a plecat de jos și care prin muncă a ajuns destul de sus. Este un exemplu de om care nu uită de unde a plecat și care își păstrează modestia indiferent de câți oameni cunoaște. Viața nu a fost ușoară pentru omul de astăzi. Dar, a strâns din dinți și-a setat obiectivele și a ajuns bine. În ultima perioadă îl văd destul de liniștit și de împăcat cu el și cu viața lui.

Pentru el, postarea de astăzi va fi o surpriză. Sper să fie plăcută. Deși ne cunoaștem de foarte mult timp, nu am interacționat foarte mult. Dacă vreți, l-am observat de pe margine. Și mi-a plăcut ce am văzut. Mi-a plăcut să văd un om puternic, care nu s-a lăsat dărâmat de anumite perioade ale vieții. Mi-a plăcut să văd un om responsabil care se dedică atunci când pune mâna să facă ceva. Mi-a plăcut să văd mult bun-simț atunci când am interacționat cu el. Mi-a plăcut să văd un om crescând frumos, chiar dacă la un moment dat, acest om putea să aleagă alt drum. Poate mai prost.

Este unul dintre oamenii care poate fi dat un exemplu pentru cei care se plâng că viața este grea. Un exemplu de om care s-a scuturat de tot ce înseamnă rău din viața lui și a ales să lupte. Dar, fără să calce pe alții pe drumul lui spre reușită. Este mai mic decât mine, dar lucrurile frumoase le poți învăța și de la oamenii mai tineri ca tine. Dacă ai ochi să vezi. A făcut alegerile care trebuie în momentele critice ale vieții. Și a știut să și le asume. Să meargă mai departe chiar dacă i-a fost greu. Pentru mine este un exemplu de reușită. Și el știe foarte bine la ce mă refer.

Omul despre care scriu astăzi este Vlad Gheorghieș. Unul dintre oamenii tineri care mie personal îmi plac foarte mult. Poate pentru că, până într-un punct mă regăsesc în modul lui de a fi și în modul lui de a lupta pentru reușită. Este unul dintre oamenii care știe că modestia este bine-plăcută. Știți vorba aceea: ” viața îi răsplătește pe cei puternici”. Se aplică pentru Vlad. Cel puțin așa îl văd eu. Ca pe un om care a reușit prin muncă și prin strângerea dinților și mersul mai departe.

Vlad este acel tip de om care știe ce își dorește de la viață. Și ca o broscuță surdă, merge înainte până la atingerea obiectivului. Cu siguranță au fost oameni care la un moment dat nu au pariat pe Vlad. Din diverse motive. Dar, prin perseverență și prin modul lui de a fi a arătat că se poate. Mai bine spus și-a arătat lui că poate reuși. Chiar dacă o iei de jos în evoluția ta profesională. Doar să vrei să reușești.

Evoluția omului Vlad ar putea să fie exemplu didactic pentru coacheri :). Este cel mai bun exemplu că poți reuși în viață plecând de jos. Și urcând în pași mici dar siguri fiecare treaptă a scării sociale. Toate astea făcute cu mulțumire pentru fiecare pas înainte și cu învățare din fiecare pas înapoi. Viața nu este întotdeauna ușoară, dar cei care nu se dau bătuți ajung campioni. Vlad, din punctul meu de vedere a ajuns campion. Pentru tot ceea ce a reușit până la vârsta asta. Și sunt sigur că drumul lui va fi ascendent de acum încolo.

Bravo Vlad pentru modul în care ai știut să lupți pentru tine și pentru reușitele tale. Am mai spus-o și o repet – ești un exemplu de tânăr care a reușit prin muncă și perseverență.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 21 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.

Omul de astăzi este unul dintre oamenii pe care i-am întâlnit în studenție. O perioadă frumoasă de care se leagă multe amintiri plăcute. Amintiri pe care le păstrezi și peste ani. Este perioada în care încă mai poți fi influențat, în care încă mai poți face greșeli fără să te coste. Omul despre care voi scrie astăzi mi-a fost profesor în studenție. O perioadă scurtă ce-i drept, dar de atunci îmi aduc aminte cu bucurie de el. Deși a fost o perioadă scurtă de timp în care am interacționat și-a pus amprenta pe modul meu de a fi. L-am luat ca și pe un model de a fi – de a te bucura de viață și de a învălui cu bucurie și cu dragoste de viață pe cei pe care îi întâlnești.

A fost un profesor atipic, care pe mine unul m-a făcut să vin din plăcere la cursuri și seminarii. Poate că a fost tactica lui, dar din ce am observat nu sunt singurul care a rămas cu amintiri plăcute despre omul frumos de astăzi. Te uitai la chipul său și îți dădeai seama câtă bucurie se ascunde în suflet. Plăcerea de a trăi viața cu toate ale ei ” am furat-o” de la omul despre care vă vorbesc. Simplitatea omului de astăzi pentru mine a fost o lecție pe care am învățat-o dincolo de obiectul pe care-l preda. Am înțeles că simplitatea atrage și că omul care afișează simplitate este bine-plăcut de cei care înțeleg.

Studenții spuneau că e de gașcă :). O secundă nu m-am simțit obligat să vin la orele pe care le ținea. Știa și încă știe să își țină studenții aproape. Mulți dintre ei țin legătura cu omul de astăzi și după terminarea facultății. Ceea ce spune multe despre felul său de a fi. Fiind început de an universitar, mi-a venit în minte omul frumos care m-a învățat mai multe decât un obiect la facultate. Fără să își dea seama de lucrul acesta. Pentru că atunci când ai comportamentul natural lași pe alții să ”fure” din calități fără să îți dai seama. Unii spun că adevărații lideri îi învață pe alții fără ca acei oameni să își dea seama. Doar se trezesc cu anumite comportamente însușite. Dacă vreți, este unul dintre acei oameni de la care înveți doar prin faptul că ai interacționat la un moment dat cu el.

Anii au trecut și peste omul de astăzi, dar nu a schimbat modul lui de a fi. Este la fel de vesel ca acum 15 ani și se bucură în continuare de bunătatea și optimismul oamenilor pe care îi întâlnește. Sunt mulți studenți, viitori oameni ce i-au trecut prin mână și peste care și-a lăsat amprenta. Amprenta de bunătate și optimism. Pentru că la un moment al vieții sale a ales să fie OM. Un altfel de om, pe care fiecare dintre noi ar avea nevoie să îl întâlnească cel puțin o dată în viață.

Omul de astăzi este Adriana Manolică, unul dintre acei oameni care și-au pus puternic amprenta pe modul meu de a fi. De la ea am învățat să iau, pe cât posibil, ceea ce este bun în oameni. Dacă vreți, la momentul potrivit am învățat de la ea că a fi bun este o alegere pe care fiecare dintre noi o poate lua. Fără să ne fie frică că bunătatea poate fi confundată cu naivitatea. De când mi-a fost profesoară, am un respect profund față de ea. Astăzi am ales să povestesc despre ea, pentru că Iașul are nevoie de astfel de oameni. Care pot fi luați oricând ca și exemplu, atunci când vorbim despre optimism, bunătate, influențare. Prin simplitate și prin modul natural al ei de a fi.

Ca să vă faceți un pic idee despre filosofia ei de a fi, vă las un citat de pe pagina de Facebook: ”până și cei care dau cu bormașina la ore nepotrivite au ceva ce merită iubit!”. Sincer sunt sigur că este un exemplu puternic de bun pentru copiii săi și nu doar pentru studenții care i-au trecut și încă îi mai trec prin mâini. Da, am învățat că viața poate fi simplu de frumoasă!

Felicitări doamna Adriana Manolică pentru că ați ales să vedeți bunătatea și frumosul în oameni. Mai ales în zilele de astăzi când parcă cu toții devenim mai răi, dumneavoastră ați ales să oferiți bunătate și optimism celor care au interacționat cu dumneavoastră.

The post Oameni frumoși ai Iașului episodul 20 appeared first on Durbaca Ionut Lucian.